Vremea caldă îi ajută pe europeni! Consumul de gaz a scăzut cu 22%

Europa şi-a redus semnificativ consumul de gaz natural în luna octombrie, în condiţiile în care gospodăriile nu au pornit instalaţiile de încălzire graţie temperaturilor peste medie, ceea ce constituie o veste bună pentru piaţă înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Guvernele din regiune şi-au îndemnat consumatorii să îşi reducă consumul de gaz, după ce diminuarea livrărilor din Rusia a provocat temeri referitoare la o raţionalizare atunci când temperaturile vor scădea. Însă toamna blândă a ajutat la conservarea gazelor, chiar dacă termocentralele care produc electricitate continuă să consume mari cantităţi de combustibil.

Potrivit datelor furnizate de platforma online EnergyScan, pusă la punct de grupul francez Engie SA, cererea totală de gaze a Europei Occidentale a fost în luna octombrie a acestui an cu 22% mai mică decât în luna octombrie a anului trecut. Aceasta deşi sectorul producţiei de electricitate şi-a majorat consumul de gaze cu 14% în ritm anual.

Chiar dacă preţurile de referinţă la gaze în Europa sunt de peste trei ori mai mari faţă de media multianuală, ele au scăzut totuşi cu peste 60% faţă de vârful atins în luna august.

Datele EnergyScan mai arată că cererea de gaze din partea utilizatorilor rezidenţiali, a mediului de business şi a micilor utilizatori industriali a scăzut cu 33% în luna octombrie, iar cererea de gaze a marilor consumatori industriali a scăzut cu 27%. Cererea puternică de gaze venită din partea sectorului producţiei de electricitate a mai redus din declinul total, în condiţiile în care numărul mare de reactoare nucleare din Franţa la care se efectuează lucrări de mentenanţă precum şi producţia scăzută de energie hidro în alte regiuni a forţat ţările să folosească mai multe gaze naturale pentru a produce electricitate.

În mod inevitabil, însă, temperaturile scăzute vor îngreuna reducerea consumului de gaze în timp ce măsurile care vizează plafonarea preţurilor adoptate în unele ţări, precum Spania, ar putea diminua stimulentele pentru a face economii la gaze. Repornirea unor capacităţi industriale nefolosite în Europa ar pune de asemenea presiuni asupra livrărilor chiar dacă îmbunătăţirea producţiei de energie nucleară în Franţa în 2023 şi mai multe precipitaţii ar putea reduce utilizarea gazelor naturale pentru producţia de electricitate, a spus Hoarau.

#consum #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.