Vremea caldă îi ajută pe europeni! Consumul de gaz a scăzut cu 22%

Europa şi-a redus semnificativ consumul de gaz natural în luna octombrie, în condiţiile în care gospodăriile nu au pornit instalaţiile de încălzire graţie temperaturilor peste medie, ceea ce constituie o veste bună pentru piaţă înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Guvernele din regiune şi-au îndemnat consumatorii să îşi reducă consumul de gaz, după ce diminuarea livrărilor din Rusia a provocat temeri referitoare la o raţionalizare atunci când temperaturile vor scădea. Însă toamna blândă a ajutat la conservarea gazelor, chiar dacă termocentralele care produc electricitate continuă să consume mari cantităţi de combustibil.

Potrivit datelor furnizate de platforma online EnergyScan, pusă la punct de grupul francez Engie SA, cererea totală de gaze a Europei Occidentale a fost în luna octombrie a acestui an cu 22% mai mică decât în luna octombrie a anului trecut. Aceasta deşi sectorul producţiei de electricitate şi-a majorat consumul de gaze cu 14% în ritm anual.

Chiar dacă preţurile de referinţă la gaze în Europa sunt de peste trei ori mai mari faţă de media multianuală, ele au scăzut totuşi cu peste 60% faţă de vârful atins în luna august.

Datele EnergyScan mai arată că cererea de gaze din partea utilizatorilor rezidenţiali, a mediului de business şi a micilor utilizatori industriali a scăzut cu 33% în luna octombrie, iar cererea de gaze a marilor consumatori industriali a scăzut cu 27%. Cererea puternică de gaze venită din partea sectorului producţiei de electricitate a mai redus din declinul total, în condiţiile în care numărul mare de reactoare nucleare din Franţa la care se efectuează lucrări de mentenanţă precum şi producţia scăzută de energie hidro în alte regiuni a forţat ţările să folosească mai multe gaze naturale pentru a produce electricitate.

În mod inevitabil, însă, temperaturile scăzute vor îngreuna reducerea consumului de gaze în timp ce măsurile care vizează plafonarea preţurilor adoptate în unele ţări, precum Spania, ar putea diminua stimulentele pentru a face economii la gaze. Repornirea unor capacităţi industriale nefolosite în Europa ar pune de asemenea presiuni asupra livrărilor chiar dacă îmbunătăţirea producţiei de energie nucleară în Franţa în 2023 şi mai multe precipitaţii ar putea reduce utilizarea gazelor naturale pentru producţia de electricitate, a spus Hoarau.

#consum #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.