Wall Street începe pe minus august 2022

Acţiunile americane au deschis în scădere luni, prima zi de tranzacţionare a lunii august, cedând o parte din câştigurile din iulie – cea mai bună lună pentru S&P 500 din noiembrie 2020 încoace. Astfel indicele Dow Jones Industrial Average DJIA scădea ieri după-amiază cu 0,6% la 32.732 de puncte, în timp ce S&P 500 SPX avea minus 0,8%, scrie ZF.

Indicele compozit Nasdaq pierdea. În iulie Dow Jones a urcat cu 6,7%, S&P cu 9,1%, cele mai mari câştiguri din noiembrie 2020 încoace. Nasdaq a urcat cu 12,3% în cea mai bună lună din aprilie 2020.

Recent investitorii s-au bucurat de ceea ce au considerat a fi semnale că Rezerva Federală ar putea să nu fie nevoită să majoreze ratele atât de agresiv pe cât se aşteptau anterior, deoarece economia încetineşte.

„Pe pieţele de acţiuni, au existat puţine semne de prudenţă cu privire la modul în care vorbitorii Fed şi datele care urmează să apară ar putea afecta povestea, deoarece rezultatele în general impresionante ale câştigurilor, atât în America, cât şi în Europa, au dat avantaj taurilor, în timp ce retragerea randamentelor a oferit un sprijin suplimentar”, spune Raffi Boyadjian, analist principal de investiţii la XM, citate de MarketWatch.

#Wall Street #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.