Washingtonul a rămas fără muniție economică împotriva Rusiei. Rubio: Sancțiunile nu mai au unde crește

Statele Unite se apropie de limitele posibilităților de a impune noi sancțiuni eficiente împotriva Rusiei, potrivit unei analize difuzate în presa americană. După mai mult de doi ani și jumătate de pachete succesive, Washingtonul constată că spațiul de manevră pentru măsuri suplimentare se restrânge rapid, a declarat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Experții citați afirmă că aproape toate companiile strategice, băncile importante, oligarhii pro-Kremlin și sectoarele-cheie ale economiei ruse sunt deja vizate de restricții severe. SUA și aliații au blocat accesul Moscovei la tehnologie occidentală, au limitat exporturile energetice, au plafonat prețul petrolului, au interzis importurile de aur și au sancționat mii de persoane și entități.

Oficialii americani recunosc că noile sancțiuni devin tot mai puțin eficiente, deoarece Rusia s-a adaptat prin rute alternative, importuri paralele și colaborări economice cu state non-occidentale. „Poți pedepsi o țară doar până la un punct. După aceea, sancțiunile nu mai schimbă comportamentul, ci doar mențin status quo-ul”, notează analiști citați în articol.

În aceste condiții, Washingtonul caută instrumente suplimentare, cum ar fi sancționarea companiilor din state terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile, dar aceste măsuri riscă să tensioneze relațiile diplomatice cu parteneri din Orientul Mijlociu, Asia Centrală sau chiar Uniunea Europeană.

Anumiți oficiali avertizează că sancțiunile au atins deja „punctul de saturație”, iar orice nouă măsură ar putea avea un impact economic mai degrabă simbolic decât strategic. În lipsa unor instrumente noi, SUA mizează tot mai mult pe consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina și pe presiuni diplomatice asupra statelor care furnizează Kremlinului tehnologii ocolitoare.

#rubio #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.