Zdruncinat de sancțiuni, Putin dă undă verde livrărilor de gaz în Uzbekistan

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat undă verde sâmbătă livrărilor de gaz rusesc în Uzbekistan via Kazahstan, într-un moment în care sectorul rus al gazelor este marcat de sancţiunile impuse de Occident în urma ofensivei ruse din Ucraina, relatează AFP.

„Permisiune acordată”, a declarat preşedintele rus, aflat în compania omologilor săi uzbec şi kazah, Şavkat Mirzioev şi Kasîm-Jomart Tokaev, veniţi la reşedinţa sa din apropiere de Moscova pentru ceremonia solemnă de lansare difuzată prin videoconferinţă.

Ceremonia s-a desfăşurat în ziua în care liderul de la Kremlin împlineşte 71 de ani.

Proiectul lansat sâmbătă, „cel mai mare proiect energetic trilateral” între Rusia şi cele două foste republici sovietice din Asia centrală, îi va permite Uzbekistanului, şi el bogat în hidrocarburi, să aibă „o sursă suplimentară de energie”, iar Kazahstanul va putea rezolva problema gazelor în regiunile din nordul şi estul ţării, a explicat Putin, adăugând că „Rusia îşi va putea confirma încă o dată statutul de furnizor fiabil de gaz natural”.

AFP notează că sectorul rus al gazelor a fost lovit în plin de sancţiunile europene şi americane, exporturile ruse de gaz scăzând cu 25,1% în 2022, potrivit cifrelor oficiale, în contextul în care UE, înainte clientul nr.1, şi-a redus drastic importurile după invazia rusă din Ucraina din februarie anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uzbekistan #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.