10 blocuri mici din Chișinău și regiuni trec la etapa de proiectare pentru reabilitare energetică

10 dintre cele 15 blocuri mici de locuințe selectate anul acesta pentru audit energetic gratuit au fost alese pentru etapa următoare: elaborarea documentației tehnice de proiect, în cadrul proiectului-pilot „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M), finanțat de Norvegia. Auditurile au evaluat performanța energetică a clădirilor și au propus măsuri pentru reducerea consumului de energie și a facturilor locatarilor, a anunțat Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Blocurile selectate, cu peste 120 de apartamente, se află în Chișinău, Bălți, Edineț, Hîncești, Cahul și Ceadîr-Lunga. Printre măsurile propuse se numără izolarea termică a pereților și acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor vechi și instalarea de panouri fotovoltaice pentru energie regenerabilă. Propunerile vor fi supuse votului locatarilor, iar implementarea lor va contribui la scăderea facturilor și la creșterea valorii proprietăților.

„Prin acest proiect-pilot testăm un model de reabilitare energetică a blocurilor mici, care poate fi replicat la nivel național”, a declarat Ion Muntean, director CNED. Christian Borchard, managerul componentei E4M, a subliniat că implicarea locatarilor și sprijinul APC-urilor sunt esențiale pentru succesul proiectului.

Cele 10 clădiri selectate pentru etapa de elaborare a documentației tehnice au fost alese în baza mai multor criterii, inclusiv potențialul de replicare, integritatea structurală, conformitatea legală și nivelul de implicare al asociațiilor de proprietari. De asemenea, procesul de selecție a avut în vedere potențialul clădirilor de a obține economii maxime de energie în urma implementării măsurilor propuse.

#CNED #blocuri locative #reabilitare energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.