10% din acțiunile companiei airBaltic, care zbura la Chișinău, cumpărate de gigantul aerian german Lufthansa

Gigantul aerian german Lufthansa Group a anunțat miercuri achiziția unui pachet minoritar de 10% din acțiunile companiei aeriene letone airBaltic (a anulat mai multe zboruri, inclusiv cel spre Chișinău n.a), care operează și zboruri către Chișinău. Tranzacția, în valoare de 14 milioane de euro, presupune achiziția unor acțiuni convertibile, iar Lufthansa va obține și un loc în Consiliul de Supraveghere al companiei de stat letone.

Acordul a fost semnat de Ministerul Transporturilor din Letonia și este bazat pe o colaborare existentă între cele două companii, sub forma unui contract de wet lease. Lufthansa intenționează acum să închirieze mai multe aeronave și echipaje de la airBaltic.

„Tranzacția va permite Grupului Lufthansa să îmbunătățească calitatea rețelei sale de rute și să acceseze piețe suplimentare”, a precizat compania germană într-un comunicat.

AirBaltic, cea mai mare companie aeriană din Țările Baltice, are sediul în Riga și operează zboruri către peste 70 de destinații, utilizând o flotă de 50 de aeronave Airbus A220.

Compania letoneană, condusă de managerul german Martin Gauss din 2011, se pregătește pentru o posibilă listare publică inițială (IPO), după care acțiunile convertibile achiziționate de Lufthansa vor fi transformate în acțiuni ordinare.

Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că implicarea „unui nume de renume” precum Lufthansa va reprezenta „o rampă de lansare excelentă pentru creșterea airBaltic și atragerea de capital suplimentar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #Lufthansa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.