10% din acțiunile companiei airBaltic, care zbura la Chișinău, cumpărate de gigantul aerian german Lufthansa

30 Ian. 2025, 09:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 09:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Gigantul aerian german Lufthansa Group a anunțat miercuri achiziția unui pachet minoritar de 10% din acțiunile companiei aeriene letone airBaltic (a anulat mai multe zboruri, inclusiv cel spre Chișinău n.a), care operează și zboruri către Chișinău. Tranzacția, în valoare de 14 milioane de euro, presupune achiziția unor acțiuni convertibile, iar Lufthansa va obține și un loc în Consiliul de Supraveghere al companiei de stat letone.

Acordul a fost semnat de Ministerul Transporturilor din Letonia și este bazat pe o colaborare existentă între cele două companii, sub forma unui contract de wet lease. Lufthansa intenționează acum să închirieze mai multe aeronave și echipaje de la airBaltic.

„Tranzacția va permite Grupului Lufthansa să îmbunătățească calitatea rețelei sale de rute și să acceseze piețe suplimentare”, a precizat compania germană într-un comunicat.

AirBaltic, cea mai mare companie aeriană din Țările Baltice, are sediul în Riga și operează zboruri către peste 70 de destinații, utilizând o flotă de 50 de aeronave Airbus A220.

Compania letoneană, condusă de managerul german Martin Gauss din 2011, se pregătește pentru o posibilă listare publică inițială (IPO), după care acțiunile convertibile achiziționate de Lufthansa vor fi transformate în acțiuni ordinare.

Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că implicarea „unui nume de renume” precum Lufthansa va reprezenta „o rampă de lansare excelentă pentru creșterea airBaltic și atragerea de capital suplimentar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!