10% din acțiunile companiei airBaltic, care zbura la Chișinău, cumpărate de gigantul aerian german Lufthansa

Gigantul aerian german Lufthansa Group a anunțat miercuri achiziția unui pachet minoritar de 10% din acțiunile companiei aeriene letone airBaltic (a anulat mai multe zboruri, inclusiv cel spre Chișinău n.a), care operează și zboruri către Chișinău. Tranzacția, în valoare de 14 milioane de euro, presupune achiziția unor acțiuni convertibile, iar Lufthansa va obține și un loc în Consiliul de Supraveghere al companiei de stat letone.

Acordul a fost semnat de Ministerul Transporturilor din Letonia și este bazat pe o colaborare existentă între cele două companii, sub forma unui contract de wet lease. Lufthansa intenționează acum să închirieze mai multe aeronave și echipaje de la airBaltic.

„Tranzacția va permite Grupului Lufthansa să îmbunătățească calitatea rețelei sale de rute și să acceseze piețe suplimentare”, a precizat compania germană într-un comunicat.

AirBaltic, cea mai mare companie aeriană din Țările Baltice, are sediul în Riga și operează zboruri către peste 70 de destinații, utilizând o flotă de 50 de aeronave Airbus A220.

Compania letoneană, condusă de managerul german Martin Gauss din 2011, se pregătește pentru o posibilă listare publică inițială (IPO), după care acțiunile convertibile achiziționate de Lufthansa vor fi transformate în acțiuni ordinare.

Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că implicarea „unui nume de renume” precum Lufthansa va reprezenta „o rampă de lansare excelentă pentru creșterea airBaltic și atragerea de capital suplimentar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #Lufthansa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.