10 LEI// Corina Dascalu despre Detox Delivery: Am împrumutat bani de la părinți. Ce înseamnă detox

20 Apr. 2022, 17:26
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2022, 17:26 // Interviu //  MD Bani

În urmă cu șapte ani, Corina Dascalu a adus un produs nou pe piața din Republica Moldova. Mai exact a lansat programe de detox cu sucuri. A investit în afacere 5.000 de euro, pe care i-a împrumutat de la părinți, bani pe care i-a recuperat în trei luni. De asemenea, ea este și fondatoarea Nektar Moldova. Despre ideea de afacere, investiții și rezultate și planuri de viitor am vorbit în cadrul emisiunii 10 LEI.

Investiții în afacere

„Compania Detox Delivery livrează programe de detoxifiere cu sucuri presate la rece din fructe, legume și verdețuri. De asemenea, oferim consultație în calitate de nutriționist. Ghidăm oamenii pentru a urma un program de detoxifiere.”

În Italia, fondatoarea Detox Delivery a studiat aprofundat domeniul nutriției vegane și raw vegane și a revenit în Republica Moldova. Cu toate că a fost riscant să se lanseze în domeniul alimentației sănătoase acum se mândrește cu rezultatele pe care le obține compania. Astfel, în urmă cu șapte ani a lansat propria afacere în care a investit 5.000 de euro, bani pe care i-a împrumutat de la părinți și pe care i-a recuperat în aproximativ trei luni. Săptămânal, compania livrează programe de detox pentru aproximativ 20-30 de clienți. Cel mai des, la aceste programe apelează femeile, dar nici bărbații nu rămân în urmă.

„La început, ideea de a lansa o afacere despre oamenii nu cunosc era destul de riscantă. Pe atunci, oamenii nu mâncau atât de sănătos în Republica Moldova. Pentru mine nu a fost să lansez o afacere care să ofere doar produse, trebuia să ofer și educație alimentară.”

Corina Dascalu se consideră o persoană ambițioasă și crede că aceasta a ajutat-o în lumea antreprenoriatului.

„Dacă simt că ceva va merge și e ceea ce îmi aduce mie o emoție pozitivă eu voi merge înainte, chiar dacă cineva îmi va spune „Sucuri nu va bea nimeni”, pentru că am auzit de toate.”

Cu toate că domeniul afacerilor este unul destul de provocator, antreprenoarea face față tuturor dificultăților, dar nu renunță la visul său. Astfel, ea își dorește să se dezvolte în continuare și planifică un nou proiect în domeniul alimentației sănătoase.

Spiritul de antreprenor l-a descoperit încă fiind în poziția de angajată. Chiar dacă lucrează foarte mult, Corina spune că un avantaj foarte mare este că își poate programa timpul astfel încât să reușească cât mai multe, fără a raporta superiorilor. Ea recunoaște să se implice mereu în toate activitățile și familie, dar este conștientă că acesta este parcursul profesional pe care și l-a ales.

„Libertatea de a-ți gestiona singur timpul există, dar asta nu înseamnă că lucrezi mai puțin. Dar nu mă plâng, este viața pe care eu am ales-o, să fiu antreprenor, să am afacere proprie, să am o echipă pe care să o gestionez, să o motivez, să fiu alături de ei, să fim toți împreună.”

Ce înseamnă un program de detox?

Corina spune că un program te detox te ajută să-ți schimbi stilul alimentar.

„Pe parcursul unei perioade de detox nu mâncăm nimic, bem doar sucuri, apă plată, ceai din plante. Este vorba de o dietă lichidă, nu mâncăm produse solide. Și astfel corpul se vindecă, se regenerează, se curăță, se alimentează cu vitamine și minerale. ”

Alimentația sănătoasă – LUX sau nu?

Cu toate că, mulți asociază alimentația sănătoasă în Republica Moldova cu luxul, nutriționista Corina Daslacu îi contrazice.

„Oamenii se complică foarte mult în alimentație. Ei cred că tot ce e complicat e și sănătos. Unii se gândesc la semințe de chia, amarant, quinoa, dar sănătatea este ceea ce crește local, de sezon, aici în Republica Moldova.”

Astfel, nutriționista recomandă să optăm pentru produse autohtone, de la producătorii locali.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.