10 LEI// Corina Dascalu despre Detox Delivery: Am împrumutat bani de la părinți. Ce înseamnă detox

20 Apr. 2022, 17:26
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2022, 17:26 // Interviu //  MD Bani

În urmă cu șapte ani, Corina Dascalu a adus un produs nou pe piața din Republica Moldova. Mai exact a lansat programe de detox cu sucuri. A investit în afacere 5.000 de euro, pe care i-a împrumutat de la părinți, bani pe care i-a recuperat în trei luni. De asemenea, ea este și fondatoarea Nektar Moldova. Despre ideea de afacere, investiții și rezultate și planuri de viitor am vorbit în cadrul emisiunii 10 LEI.

Investiții în afacere

„Compania Detox Delivery livrează programe de detoxifiere cu sucuri presate la rece din fructe, legume și verdețuri. De asemenea, oferim consultație în calitate de nutriționist. Ghidăm oamenii pentru a urma un program de detoxifiere.”

În Italia, fondatoarea Detox Delivery a studiat aprofundat domeniul nutriției vegane și raw vegane și a revenit în Republica Moldova. Cu toate că a fost riscant să se lanseze în domeniul alimentației sănătoase acum se mândrește cu rezultatele pe care le obține compania. Astfel, în urmă cu șapte ani a lansat propria afacere în care a investit 5.000 de euro, bani pe care i-a împrumutat de la părinți și pe care i-a recuperat în aproximativ trei luni. Săptămânal, compania livrează programe de detox pentru aproximativ 20-30 de clienți. Cel mai des, la aceste programe apelează femeile, dar nici bărbații nu rămân în urmă.

„La început, ideea de a lansa o afacere despre oamenii nu cunosc era destul de riscantă. Pe atunci, oamenii nu mâncau atât de sănătos în Republica Moldova. Pentru mine nu a fost să lansez o afacere care să ofere doar produse, trebuia să ofer și educație alimentară.”

Corina Dascalu se consideră o persoană ambițioasă și crede că aceasta a ajutat-o în lumea antreprenoriatului.

„Dacă simt că ceva va merge și e ceea ce îmi aduce mie o emoție pozitivă eu voi merge înainte, chiar dacă cineva îmi va spune „Sucuri nu va bea nimeni”, pentru că am auzit de toate.”

Cu toate că domeniul afacerilor este unul destul de provocator, antreprenoarea face față tuturor dificultăților, dar nu renunță la visul său. Astfel, ea își dorește să se dezvolte în continuare și planifică un nou proiect în domeniul alimentației sănătoase.

Spiritul de antreprenor l-a descoperit încă fiind în poziția de angajată. Chiar dacă lucrează foarte mult, Corina spune că un avantaj foarte mare este că își poate programa timpul astfel încât să reușească cât mai multe, fără a raporta superiorilor. Ea recunoaște să se implice mereu în toate activitățile și familie, dar este conștientă că acesta este parcursul profesional pe care și l-a ales.

„Libertatea de a-ți gestiona singur timpul există, dar asta nu înseamnă că lucrezi mai puțin. Dar nu mă plâng, este viața pe care eu am ales-o, să fiu antreprenor, să am afacere proprie, să am o echipă pe care să o gestionez, să o motivez, să fiu alături de ei, să fim toți împreună.”

Ce înseamnă un program de detox?

Corina spune că un program te detox te ajută să-ți schimbi stilul alimentar.

„Pe parcursul unei perioade de detox nu mâncăm nimic, bem doar sucuri, apă plată, ceai din plante. Este vorba de o dietă lichidă, nu mâncăm produse solide. Și astfel corpul se vindecă, se regenerează, se curăță, se alimentează cu vitamine și minerale. ”

Alimentația sănătoasă – LUX sau nu?

Cu toate că, mulți asociază alimentația sănătoasă în Republica Moldova cu luxul, nutriționista Corina Daslacu îi contrazice.

„Oamenii se complică foarte mult în alimentație. Ei cred că tot ce e complicat e și sănătos. Unii se gândesc la semințe de chia, amarant, quinoa, dar sănătatea este ceea ce crește local, de sezon, aici în Republica Moldova.”

Astfel, nutriționista recomandă să optăm pentru produse autohtone, de la producătorii locali.

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.