10 LEI// Cum a reușit Valeria Avram să aducă în Moldova franciza Gioelia, înghețată italiană autentică

01 Sept. 2023, 16:28
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Sept. 2023, 16:28 // Interviu //  MD Bani

Înghețata este o opțiune perfectă pentru zilele calde. Nu-i așa? Doar imaginează-ți, ieși la o plimbare pe străzile Chișinăului și savurezi o înghețată italiană autentică. Despre gustul deosebit al înghețatei, dar și cum a reușit să aducă o franciză italiană în Republica Moldova, ne-a povestit antreprenoarea Valeria Avram.

Gieolia este o franciză italiană cu originea în Parma cu o experiență în producerea înghețatei de peste jumătate de secol. Dacă ai călătorit prin Europa, la sigur ai gustat sau văzut această gelaterie. 

În perioada pandemiei, Valeria Avram și familia ei au simțit lipsa înghețatei la Chișinău și astfel au decis să o aducă, astfel încât mai mulți consumatori să se bucure de ea. 

„Inițial am trimis o cerere de inițiativă unde am solicitat, printr-un email, că dorim să procurăm franciza. După care am primit ca răspuns niște pași. Unul era să completăm un portofoliu unde indicam diferite informații precum sursa de venit, experiența, zona în care ne dorim exclusivitate, specificul țării și altele. După ce a fost studiat acest portofoliu am fost programată la interviu cu francizorul. În acea perioadă interviurile se făceau online și erau mai mulți în listă, chiar din Republica Moldova. După această etapă a urmat semnarea contractului de pre-franciză și cumpărarea exclusivității. În acest pre-contract am avut un set de condiții pe care să le îndeplinim timp de 6 luni. În cazul în care nu le îndeplinești se anulează dreptul de franciză. După 6 luni, următoarea etapă este semnarea contractului, ceea ce am făcut și deja deschiderea gelateriei”, a declarat Valeria Avram.

Antreprenoarea a optat și pentru franciză și nu pentru o afacere proprie, întrucât sunt unele avantaje. 

„În primul rând ei au un plan de management care deja lucrează, care este testat și noi urmează doar să ne adaptăm Plus la asta produsul este testat, este bun. Un alt avantaj ar fi suportul tehnic și comercial non-stop. Noi dacă avem o întrebare, ei mereu ne răspund la orice oră, pentru că au același regim de lucru ca și noi. Și dacă apar produse noi sau implementează produse noi, ei ne anunță și mereu suntem la curent cu orice inovație. Plus la asta, ce-mi mai place, este menținerea calității materiei prime. Pentru că noi, o parte din materia primă o procurăm de la francizori, suntem, de fapt, obligați”, a adăugat Valeria Avram. 

Desigur, sunt și dezavantaje, printre care autonomia până la o anumită limită și  împărțirea profitului. 

Pentru mai multe detalii vizionați interviul integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.