10 LEI// Cum a reușit Valeria Avram să aducă în Moldova franciza Gioelia, înghețată italiană autentică

01 Sept. 2023, 16:28
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Sept. 2023, 16:28 // Interviu //  MD Bani

Înghețata este o opțiune perfectă pentru zilele calde. Nu-i așa? Doar imaginează-ți, ieși la o plimbare pe străzile Chișinăului și savurezi o înghețată italiană autentică. Despre gustul deosebit al înghețatei, dar și cum a reușit să aducă o franciză italiană în Republica Moldova, ne-a povestit antreprenoarea Valeria Avram.

Gieolia este o franciză italiană cu originea în Parma cu o experiență în producerea înghețatei de peste jumătate de secol. Dacă ai călătorit prin Europa, la sigur ai gustat sau văzut această gelaterie. 

În perioada pandemiei, Valeria Avram și familia ei au simțit lipsa înghețatei la Chișinău și astfel au decis să o aducă, astfel încât mai mulți consumatori să se bucure de ea. 

„Inițial am trimis o cerere de inițiativă unde am solicitat, printr-un email, că dorim să procurăm franciza. După care am primit ca răspuns niște pași. Unul era să completăm un portofoliu unde indicam diferite informații precum sursa de venit, experiența, zona în care ne dorim exclusivitate, specificul țării și altele. După ce a fost studiat acest portofoliu am fost programată la interviu cu francizorul. În acea perioadă interviurile se făceau online și erau mai mulți în listă, chiar din Republica Moldova. După această etapă a urmat semnarea contractului de pre-franciză și cumpărarea exclusivității. În acest pre-contract am avut un set de condiții pe care să le îndeplinim timp de 6 luni. În cazul în care nu le îndeplinești se anulează dreptul de franciză. După 6 luni, următoarea etapă este semnarea contractului, ceea ce am făcut și deja deschiderea gelateriei”, a declarat Valeria Avram.

Antreprenoarea a optat și pentru franciză și nu pentru o afacere proprie, întrucât sunt unele avantaje. 

„În primul rând ei au un plan de management care deja lucrează, care este testat și noi urmează doar să ne adaptăm Plus la asta produsul este testat, este bun. Un alt avantaj ar fi suportul tehnic și comercial non-stop. Noi dacă avem o întrebare, ei mereu ne răspund la orice oră, pentru că au același regim de lucru ca și noi. Și dacă apar produse noi sau implementează produse noi, ei ne anunță și mereu suntem la curent cu orice inovație. Plus la asta, ce-mi mai place, este menținerea calității materiei prime. Pentru că noi, o parte din materia primă o procurăm de la francizori, suntem, de fapt, obligați”, a adăugat Valeria Avram. 

Desigur, sunt și dezavantaje, printre care autonomia până la o anumită limită și  împărțirea profitului. 

Pentru mai multe detalii vizionați interviul integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Oct. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova introduce reguli noi pentru comercializarea, înmatricularea și exploatarea tractoarelor și a altor vehicule agricole și forestiere. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede obligativitatea omologării acestora și deținerii unui certificat de conformitate. Noile cerințe vor viza inclusiv tehnica agricolă importată, în condițiile în care 76% dintre tractoarele și utilajele aduse în țară provin din China și Japonia.

Potrivit comunicatului Parlamentului, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind siguranța vehiculelor agricole și forestiere.

Astfel, tractoarele, remorcile, mașinile interschimbabile tractate și componentele acestora vor putea fi introduse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar dacă sunt omologate și însoțite de un certificat de conformitate.

Documentul va confirma că tehnica agricolă respectă cerințele privind siguranța în funcționare, protecția mediului și securitatea la locul de muncă. Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reducă riscul de accidentare a operatorilor și a altor persoane implicate în activitățile agricole sau forestiere.

Datele statistice prezentate de autorități arată că aproape jumătate dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova, respectiv 47%, provin din China. Japonia deține o cotă de 29%, în timp ce doar 13% dintre importuri sunt realizate din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, noile reguli vor avea o importanță deosebită pentru importatorii de tehnică agricolă din afara spațiului comunitar, care vor trebui să asigure respectarea cerințelor de omologare.

Totuși, legea prevede și mecanisme pentru evitarea procedurilor repetate. Vehiculele care dețin deja omologări acordate în baza regulamentelor CEE-ONU, recunoscute de Republica Moldova, nu vor trebui să treacă din nou prin întregul proces.

Mai mult, la examinarea proiectului în lectura a doua, deputații au introdus o prevedere prin care vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană, fără repetarea verificărilor.

O altă modificare importantă vizează tractoarele și utilajele second-hand. Pentru vehiculele individuale, inclusiv cele la mâna a doua, remorci, tractoare cu șenile și tractoare cu destinație specială, va exista o procedură simplificată de omologare.

Vehiculele care vor obține certificarea prin această procedură vor putea fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru aplicarea noilor prevederi, Guvernul urmează să desemneze sau să instituie autoritatea responsabilă de omologare, precum și structura care va supraveghea piața. Totodată, va fi necesară dotarea și acreditarea unui serviciu tehnic capabil să efectueze verificările corespunzătoare.

Costurile implementării reformei sunt estimate la aproximativ 3,46 milioane de lei, bani care vor proveni din bugetul de stat și din asistența tehnică externă disponibilă.

Deși proiectul a fost votat în lectura finală, noile obligații nu vor deveni aplicabile imediat. Legea urmează să intre în vigoare la 48 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial, oferind autorităților și operatorilor economici o perioadă de patru ani pentru pregătirea implementării.