10 LEI// Cum a reușit Valeria Avram să aducă în Moldova franciza Gioelia, înghețată italiană autentică

Înghețata este o opțiune perfectă pentru zilele calde. Nu-i așa? Doar imaginează-ți, ieși la o plimbare pe străzile Chișinăului și savurezi o înghețată italiană autentică. Despre gustul deosebit al înghețatei, dar și cum a reușit să aducă o franciză italiană în Republica Moldova, ne-a povestit antreprenoarea Valeria Avram.

Gieolia este o franciză italiană cu originea în Parma cu o experiență în producerea înghețatei de peste jumătate de secol. Dacă ai călătorit prin Europa, la sigur ai gustat sau văzut această gelaterie.

În perioada pandemiei, Valeria Avram și familia ei au simțit lipsa înghețatei la Chișinău și astfel au decis să o aducă, astfel încât mai mulți consumatori să se bucure de ea.

„Inițial am trimis o cerere de inițiativă unde am solicitat, printr-un email, că dorim să procurăm franciza. După care am primit ca răspuns niște pași. Unul era să completăm un portofoliu unde indicam diferite informații precum sursa de venit, experiența, zona în care ne dorim exclusivitate, specificul țării și altele. După ce a fost studiat acest portofoliu am fost programată la interviu cu francizorul. În acea perioadă interviurile se făceau online și erau mai mulți în listă, chiar din Republica Moldova. După această etapă a urmat semnarea contractului de pre-franciză și cumpărarea exclusivității. În acest pre-contract am avut un set de condiții pe care să le îndeplinim timp de 6 luni. În cazul în care nu le îndeplinești se anulează dreptul de franciză. După 6 luni, următoarea etapă este semnarea contractului, ceea ce am făcut și deja deschiderea gelateriei”, a declarat Valeria Avram.

Antreprenoarea a optat și pentru franciză și nu pentru o afacere proprie, întrucât sunt unele avantaje.

„În primul rând ei au un plan de management care deja lucrează, care este testat și noi urmează doar să ne adaptăm Plus la asta produsul este testat, este bun. Un alt avantaj ar fi suportul tehnic și comercial non-stop. Noi dacă avem o întrebare, ei mereu ne răspund la orice oră, pentru că au același regim de lucru ca și noi. Și dacă apar produse noi sau implementează produse noi, ei ne anunță și mereu suntem la curent cu orice inovație. Plus la asta, ce-mi mai place, este menținerea calității materiei prime. Pentru că noi, o parte din materia primă o procurăm de la francizori, suntem, de fapt, obligați”, a adăugat Valeria Avram.

Desigur, sunt și dezavantaje, printre care autonomia până la o anumită limită și împărțirea profitului.

Pentru mai multe detalii vizionați interviul integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gioelia #10LEI #antreprenoare sociala #franciză #inghetata #antreprenoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a comentat achizițiile brățărilor de monitorizare electronică de la o companie vizată anterior în investigații jurnalistice. Șeful Guvernului susține că problemele din domeniu datează de mai mulți ani, iar unele cazuri sunt încă examinate de autorități, scrie REALITATEA.MD.

Premierul a explicat că, în anul trecut, au fost organizate patru licitații pentru achiziția brățărilor, însă acestea au eșuat.

”Au fost patru licitații care nu au trecut. Deși valoarea era relativ mică și numărul acestor brățări era mic, circa 200, multe companii internaționale nu vor să participe, pentru că valoarea contractului e foarte mică (…) Vorbim de un contract de aproximativ 90.000 de euro. Și acest contract de 90.000 de euro se face pentru câțiva ani. Deci nu vorbim de o sumă mare”, a precizat Tofan.

„Acum noi trebuie să facem investigații acolo, sunt tare multe lucruri de reparat, foarte multe lucruri nu au lucrat cum trebuie (… ) Directorul și-a dat demisia, trebuie să alegem un nou șef pentru această direcție, care e extrem de importantă prin protejarea victimelor și protejarea agresorilor și inclusiv să ne uităm la componenta asta tehnologică”, a spus premierul.

Guvernul intenționează, totodată, să majoreze semnificativ banii alocați pentru achiziția brățărilor de monitorizare. Dacă în buget erau prevăzute două milioane de lei, suma ar urma să fie dublată anul viitor, până la patru milioane de lei. Premierul susține că un buget mai mare ar trebui să permită achiziția unor dispozitive mai eficiente și într-un număr suficient pentru monitorizarea agresorilor și protejarea victimelor: „Sper ca, inclusiv cu un buget mai mare, să putem cumpăra brățări mai eficiente și în suficiente cantități, ca să putem inclusiv apăra victimele de agresori”, a conchis premierul.

Crima de la Măgdăcești a readus în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-ar fi împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.