10 LEI// Cum a reușit Valeria Avram să aducă în Moldova franciza Gioelia, înghețată italiană autentică

Înghețata este o opțiune perfectă pentru zilele calde. Nu-i așa? Doar imaginează-ți, ieși la o plimbare pe străzile Chișinăului și savurezi o înghețată italiană autentică. Despre gustul deosebit al înghețatei, dar și cum a reușit să aducă o franciză italiană în Republica Moldova, ne-a povestit antreprenoarea Valeria Avram.

Gieolia este o franciză italiană cu originea în Parma cu o experiență în producerea înghețatei de peste jumătate de secol. Dacă ai călătorit prin Europa, la sigur ai gustat sau văzut această gelaterie.

În perioada pandemiei, Valeria Avram și familia ei au simțit lipsa înghețatei la Chișinău și astfel au decis să o aducă, astfel încât mai mulți consumatori să se bucure de ea.

„Inițial am trimis o cerere de inițiativă unde am solicitat, printr-un email, că dorim să procurăm franciza. După care am primit ca răspuns niște pași. Unul era să completăm un portofoliu unde indicam diferite informații precum sursa de venit, experiența, zona în care ne dorim exclusivitate, specificul țării și altele. După ce a fost studiat acest portofoliu am fost programată la interviu cu francizorul. În acea perioadă interviurile se făceau online și erau mai mulți în listă, chiar din Republica Moldova. După această etapă a urmat semnarea contractului de pre-franciză și cumpărarea exclusivității. În acest pre-contract am avut un set de condiții pe care să le îndeplinim timp de 6 luni. În cazul în care nu le îndeplinești se anulează dreptul de franciză. După 6 luni, următoarea etapă este semnarea contractului, ceea ce am făcut și deja deschiderea gelateriei”, a declarat Valeria Avram.

Antreprenoarea a optat și pentru franciză și nu pentru o afacere proprie, întrucât sunt unele avantaje.

„În primul rând ei au un plan de management care deja lucrează, care este testat și noi urmează doar să ne adaptăm Plus la asta produsul este testat, este bun. Un alt avantaj ar fi suportul tehnic și comercial non-stop. Noi dacă avem o întrebare, ei mereu ne răspund la orice oră, pentru că au același regim de lucru ca și noi. Și dacă apar produse noi sau implementează produse noi, ei ne anunță și mereu suntem la curent cu orice inovație. Plus la asta, ce-mi mai place, este menținerea calității materiei prime. Pentru că noi, o parte din materia primă o procurăm de la francizori, suntem, de fapt, obligați”, a adăugat Valeria Avram.

Desigur, sunt și dezavantaje, printre care autonomia până la o anumită limită și împărțirea profitului.

Pentru mai multe detalii vizionați interviul integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gioelia #10LEI #antreprenoare sociala #franciză #inghetata #antreprenoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Republicii Moldova în trei regiuni Nord, Centru și Sud ar putea crea dificultăți în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare regională, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, care a spus, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că noua împărțire administrativă ridică semne de întrebare în privința respectării criteriilor demografice europene, dar și includerea populației din stânga Nistrului în viitoarele programe de investiții.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că modul în care sunt delimitate noile regiuni trebuie analizat nu doar din perspectiva administrării teritoriale, ci și prin prisma posibilităților de atragere a finanțărilor europene. Potrivit acestuia, în funcție de includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, unele regiuni ar putea să nu atingă pragul invocat, ceea ce ar ridica probleme privind configurarea viitoarelor regiuni de dezvoltare.

Ioniță a atras atenția și asupra situației locuitorilor din regiunea transnistreană, despre care afirmă că sunt supuși unor obligații fiscale, fără a beneficia în aceeași măsură de investițiile și serviciile publice finanțate de autoritățile constituționale.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat economistul.

În opinia sa, populația de pe malul stâng al Nistrului nu trebuie ignorată în procesul de planificare a dezvoltării regionale. Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să includă aceste comunități în strategiile naționale de dezvoltare și să creeze condiții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație și servicii publice.

Expertul a subliniat că reorganizarea teritorială trebuie corelată cu obiectivele de integrare europeană, în condițiile în care Republica Moldova urmărește să acceseze fonduri pentru reducerea disparităților economice și modernizarea infrastructurii regionale.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regiunilor la cerințele europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale discutate de autorități, care prevede reorganizarea teritoriului Republicii Moldova în trei regiuni mari, în locul actualei structuri bazate pe raioane.

Totuși, pragul de 800.000 de locuitori invocat de economist trebuie analizat în raport cu sistemul european de clasificare statistică a regiunilor, cunoscut drept NUTS. Acesta stabilește intervale orientative de populație pentru diferite niveluri teritoriale, iar încadrarea statistică nu echivalează automat cu eligibilitatea sau neeligibilitatea pentru toate programele de finanțare ale Uniunii Europene.