20.000 de ruble ca să nu divorţezi: Deputații ruși pregătesc un proiect pentru a asigura „trăinicia” familiilor

Deputaţi din Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului rus, pregătesc un proiect de lege care prevede ca o dată la cinci ani, fiecare soţ al unui cuplu să primească câte 20.000 de ruble (în total, peste 450 de euro), condiţia fiind să fie căsătoriţi de cel puţin 20 de ani, relatează News.ro, care citează NewsMaker și TASS.

Vicepreşedintele grupului parlamentar liberal-democrat Iaroslav Nilov, care se numără printre iniţiatorii legii, a spus că „este necesară sprijinirea instituţiei familiei”.
„Dacă oamenii sunt căsătoriţi de mai mult de 20 de ani, haideţi să le plătim câte 20 mii fiecărui soţ excluzând coeficienţii regionali. Şi să facem aceasta la fiecare 5 ani. În plus, regiunile vor avea dreptul să stabilească suplimentar măsuri de sprijin social”, a menţionat deputatul.

Potrivit lui Nilov, grupul parlamentar liberal-democrat vrea să dedice acest proiect de lege fondatorului partidului, controversatul Vladimir Jirinovski, „a cărui primă şi singură căsnicie a durat multe decenii”, în ciuda dificultăţilor.

Vladimir Jirinovski a murit în aprilie 2022 la 75 de ani, după ce a făcut Covid.

După cum a precizat pentru TASS serviciul de presă al LDPR, proiectul de lege este planificat să fie trimis la guvern pentru examinare înainte de sfârşitul actualei sesiuni de primăvară a Dumei de Stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#divort #Familie #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.