59 de companii chineze puse pe lista neagra a administrației SUA. Nume mari primesc interzis

Administrația Biden extinde domeniul de acțiune al unui decret prezidențial al fostului președinte Donald Trump, prin care se interziceau investițiile americane în companii din China care sprijină armata chineză inclusiv prin vânzarea de tehnologie de urmărire.

Decretul președintelui Biden va intra în vigoare de astăzi. După ce va intra în vigoare decretul va lărgi domeniul de acțiune al interdicțiilor și va transfera autoritatea în acest caz la Departamentul Trezoriei de la Departamentul Apărării. Prin această mutare, decretul va fi mai „stabil din punct de vedere legal”, spun oficiali din administrație, scrie The Washington Post.

Noul decret „previne susținerea domeniului apărării din China cu investiții americane și extinde capacitatea guvernului Statelor Unite de „a se lupta cu amenințarea supravegherii cu care contribuie firmele din și din afara Chinei.

Oficiali ai guvernului SUA spun că mutarea la alt departament este importantă, în contextul în care compania chinezească Xiaomi a reușit să evite interdicția prin atacarea ei în justiție. Departamentul Trezoriei are mai multă experiență în redactarea de programe de sancțiuni „într-un fel care respectă standardele legale și juridice al Statelor Unite”, a spus un oficial din administrația americană.

Xiaomi și alte companii precum Commercial Aircraft Corp of China, Gowin Semiconductor Corp și Luokung Technology Corp au atacat în instanță interdicțiile.

Printre cele 59 de companii listate pe lista neagră se numără nume mari precum China Mobile Communications Group, China National Offshore Oil Corp, Semiconductor Manufacturing International Corp, Hikvision, China Railway Construction sau Semiconductor Manufacturing International Corp.

Păstrarea și împuternicirea acestor politici ale fostei administrații arată că Joe Biden păstrează abordarea mai dură a Statelor Unite față de China adoptată de predecesorul său.

#companii #Biden #decret #interdictie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.