59 de companii chineze puse pe lista neagra a administrației SUA. Nume mari primesc interzis

Administrația Biden extinde domeniul de acțiune al unui decret prezidențial al fostului președinte Donald Trump, prin care se interziceau investițiile americane în companii din China care sprijină armata chineză inclusiv prin vânzarea de tehnologie de urmărire.

Decretul președintelui Biden va intra în vigoare de astăzi. După ce va intra în vigoare decretul va lărgi domeniul de acțiune al interdicțiilor și va transfera autoritatea în acest caz la Departamentul Trezoriei de la Departamentul Apărării. Prin această mutare, decretul va fi mai „stabil din punct de vedere legal”, spun oficiali din administrație, scrie The Washington Post.

Noul decret „previne susținerea domeniului apărării din China cu investiții americane și extinde capacitatea guvernului Statelor Unite de „a se lupta cu amenințarea supravegherii cu care contribuie firmele din și din afara Chinei.

Oficiali ai guvernului SUA spun că mutarea la alt departament este importantă, în contextul în care compania chinezească Xiaomi a reușit să evite interdicția prin atacarea ei în justiție. Departamentul Trezoriei are mai multă experiență în redactarea de programe de sancțiuni „într-un fel care respectă standardele legale și juridice al Statelor Unite”, a spus un oficial din administrația americană.

Xiaomi și alte companii precum Commercial Aircraft Corp of China, Gowin Semiconductor Corp și Luokung Technology Corp au atacat în instanță interdicțiile.

Printre cele 59 de companii listate pe lista neagră se numără nume mari precum China Mobile Communications Group, China National Offshore Oil Corp, Semiconductor Manufacturing International Corp, Hikvision, China Railway Construction sau Semiconductor Manufacturing International Corp.

Păstrarea și împuternicirea acestor politici ale fostei administrații arată că Joe Biden păstrează abordarea mai dură a Statelor Unite față de China adoptată de predecesorul său.

#companii #Biden #decret #interdictie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.