59 de companii chineze puse pe lista neagra a administrației SUA. Nume mari primesc interzis

Administrația Biden extinde domeniul de acțiune al unui decret prezidențial al fostului președinte Donald Trump, prin care se interziceau investițiile americane în companii din China care sprijină armata chineză inclusiv prin vânzarea de tehnologie de urmărire.

Decretul președintelui Biden va intra în vigoare de astăzi. După ce va intra în vigoare decretul va lărgi domeniul de acțiune al interdicțiilor și va transfera autoritatea în acest caz la Departamentul Trezoriei de la Departamentul Apărării. Prin această mutare, decretul va fi mai „stabil din punct de vedere legal”, spun oficiali din administrație, scrie The Washington Post.

Noul decret „previne susținerea domeniului apărării din China cu investiții americane și extinde capacitatea guvernului Statelor Unite de „a se lupta cu amenințarea supravegherii cu care contribuie firmele din și din afara Chinei.

Oficiali ai guvernului SUA spun că mutarea la alt departament este importantă, în contextul în care compania chinezească Xiaomi a reușit să evite interdicția prin atacarea ei în justiție. Departamentul Trezoriei are mai multă experiență în redactarea de programe de sancțiuni „într-un fel care respectă standardele legale și juridice al Statelor Unite”, a spus un oficial din administrația americană.

Xiaomi și alte companii precum Commercial Aircraft Corp of China, Gowin Semiconductor Corp și Luokung Technology Corp au atacat în instanță interdicțiile.

Printre cele 59 de companii listate pe lista neagră se numără nume mari precum China Mobile Communications Group, China National Offshore Oil Corp, Semiconductor Manufacturing International Corp, Hikvision, China Railway Construction sau Semiconductor Manufacturing International Corp.

Păstrarea și împuternicirea acestor politici ale fostei administrații arată că Joe Biden păstrează abordarea mai dură a Statelor Unite față de China adoptată de predecesorul său.

#companii #Biden #decret #interdictie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.