Cursa spre UE: Moldova, „presată” să-și majoreze salariul minim cu 50%

Republica Moldova trebuie să ajusteze salariul minim pe economie astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene (UE). Declarația a fost făcută de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 15 noiembrie 2024.

Potrivit economistului, această ajustare va consolida protecția socială a angajaților, va alinia Republica Moldova la țările vecine și va contribui la securitatea salarială. Efortul financiar necesar este unul sustenabil, iar măsurile trebuie implementate treptat, cu creșteri anuale.

În 2024, salariul minim pe economie este de 5.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din salariul mediu, estimat la 14.300 de lei. Ioniță a subliniat că raportul dintre salariul minim și cel mediu trebuie să crească treptat, ajungând la 50% până în 2030.

Raportându-se la țările UE, unde salariul minim este de cel puțin 50% din salariul mediu în state precum România, Franța sau Croația, economistul a precizat că Republica Moldova se află la un nivel inferior, comparabil cu țări precum Letonia și Polonia, care au o protecție salarială mai redusă.

Din 2022, salariul minim în Moldova a crescut semnificativ, depășind salariile celor mai prost plătiți 10% dintre angajați. Totuși, pentru a atinge standardele UE, este necesară o ajustare continuă.

Conform estimărilor, salariul minim ar trebui să ajungă la:
– 6.200 de lei în 2025 (38% din salariul mediu)
– 7.700 de lei în 2026 (41%)
– 9.350 de lei în 2027 (43,5%)

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul ar trebui să aloce fonduri suplimentare, estimate la 290 de milioane de lei în 2025 și 1,27 miliarde de lei în 2027. Aceste investiții sunt considerate necesare pentru a proteja aproximativ 10% dintre angajații vulnerabili din țară.

„Este o responsabilitate comună a sindicatelor, patronatelor și Guvernului să se asigure că, până în 2030, salariul minim pe economie va reprezenta jumătate din salariul mediu. Impactul asupra salariaților vulnerabili va fi semnificativ, iar costurile sunt justificate de beneficiile sociale”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.