Cursa spre UE: Moldova, „presată” să-și majoreze salariul minim cu 50%

Republica Moldova trebuie să ajusteze salariul minim pe economie astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene (UE). Declarația a fost făcută de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 15 noiembrie 2024.

Potrivit economistului, această ajustare va consolida protecția socială a angajaților, va alinia Republica Moldova la țările vecine și va contribui la securitatea salarială. Efortul financiar necesar este unul sustenabil, iar măsurile trebuie implementate treptat, cu creșteri anuale.

În 2024, salariul minim pe economie este de 5.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din salariul mediu, estimat la 14.300 de lei. Ioniță a subliniat că raportul dintre salariul minim și cel mediu trebuie să crească treptat, ajungând la 50% până în 2030.

Raportându-se la țările UE, unde salariul minim este de cel puțin 50% din salariul mediu în state precum România, Franța sau Croația, economistul a precizat că Republica Moldova se află la un nivel inferior, comparabil cu țări precum Letonia și Polonia, care au o protecție salarială mai redusă.

Din 2022, salariul minim în Moldova a crescut semnificativ, depășind salariile celor mai prost plătiți 10% dintre angajați. Totuși, pentru a atinge standardele UE, este necesară o ajustare continuă.

Conform estimărilor, salariul minim ar trebui să ajungă la:
– 6.200 de lei în 2025 (38% din salariul mediu)
– 7.700 de lei în 2026 (41%)
– 9.350 de lei în 2027 (43,5%)

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul ar trebui să aloce fonduri suplimentare, estimate la 290 de milioane de lei în 2025 și 1,27 miliarde de lei în 2027. Aceste investiții sunt considerate necesare pentru a proteja aproximativ 10% dintre angajații vulnerabili din țară.

„Este o responsabilitate comună a sindicatelor, patronatelor și Guvernului să se asigure că, până în 2030, salariul minim pe economie va reprezenta jumătate din salariul mediu. Impactul asupra salariaților vulnerabili va fi semnificativ, iar costurile sunt justificate de beneficiile sociale”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA