Rusia își „cumpără” aliații: 30 de miliarde USD acordați țărilor loiale în timp ce bugetele sociale sunt sacrificate

Kremlinul continuă practica de a acorda împrumuturi masive regimurilor aliate, în ciuda unui deficit bugetar federal semnificativ și a reducerii fondurilor destinate sprijinului social și proiectelor majore din domeniul sănătății.

Conform datelor Băncii Mondiale, datoria totală a țărilor străine către Rusia a atins un nivel record de 30,1 miliarde de dolari, cel mai mare din 1999. Anul trecut, Moscova a acordat împrumuturi în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari și a anulat datorii pentru mai multe state.

Egiptul este principalul beneficiar al acestor fonduri, cu o creștere a datoriei de 1,45 miliarde de dolari. De asemenea, Rusia a împrumutat 745 milioane de dolari Bangladeshului, 363 milioane de dolari Indiei și alte sume mai mici unor țări precum Uzbekistan (41,3 milioane de dolari), Afganistan (19,9 milioane de dolari), Nicaragua (16,9 milioane de dolari) și alte state din Africa și Asia.

Totodată, Rusia a anulat datorii istorice în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Somalia, majoritatea fiind acumulate în perioada sovietică. Alte scutiri de datorii au fost acordate Belarusului (487 milioane de dolari, cu amânarea plăților până în perioada 2029-2034), Serbiei (117 milioane de dolari) și Armeniei (40 milioane de dolari).

Valoarea împrumuturilor acordate, calculată la cursul actual, se ridică la aproximativ 257 miliarde de ruble, o sumă comparabilă cu bugetul unei regiuni mari din Rusia, precum Irkutsk (270 miliarde de ruble), sau cu bugetul anual al proiectului național „Sănătate” (290 miliarde de ruble).

Această generozitate vine în contextul unui deficit bugetar de 3,2 trilioane de ruble în 2023, care este estimat să crească la 3,3 trilioane de ruble în acest an. Mai mult, bugetul pentru anul viitor prevede un deficit de 1,2 trilioane de ruble și reduceri semnificative în cheltuielile sociale, inclusiv pensii și ajutoare pentru cetățeni.

Proiectele cheie din domeniul sănătății vor suferi și ele tăieri semnificative: finanțarea luptei împotriva cancerului va fi redusă cu 5,1%, a celor împotriva bolilor cardiovasculare cu aproape jumătate, iar dezvoltarea infrastructurii medicale cu o treime.

Criticii politicii Kremlinului atrag atenția asupra priorităților guvernului, care favorizează împrumuturile externe în detrimentul bunăstării propriilor cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliati #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat