Rusia își „cumpără” aliații: 30 de miliarde USD acordați țărilor loiale în timp ce bugetele sociale sunt sacrificate

Kremlinul continuă practica de a acorda împrumuturi masive regimurilor aliate, în ciuda unui deficit bugetar federal semnificativ și a reducerii fondurilor destinate sprijinului social și proiectelor majore din domeniul sănătății.

Conform datelor Băncii Mondiale, datoria totală a țărilor străine către Rusia a atins un nivel record de 30,1 miliarde de dolari, cel mai mare din 1999. Anul trecut, Moscova a acordat împrumuturi în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari și a anulat datorii pentru mai multe state.

Egiptul este principalul beneficiar al acestor fonduri, cu o creștere a datoriei de 1,45 miliarde de dolari. De asemenea, Rusia a împrumutat 745 milioane de dolari Bangladeshului, 363 milioane de dolari Indiei și alte sume mai mici unor țări precum Uzbekistan (41,3 milioane de dolari), Afganistan (19,9 milioane de dolari), Nicaragua (16,9 milioane de dolari) și alte state din Africa și Asia.

Totodată, Rusia a anulat datorii istorice în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Somalia, majoritatea fiind acumulate în perioada sovietică. Alte scutiri de datorii au fost acordate Belarusului (487 milioane de dolari, cu amânarea plăților până în perioada 2029-2034), Serbiei (117 milioane de dolari) și Armeniei (40 milioane de dolari).

Valoarea împrumuturilor acordate, calculată la cursul actual, se ridică la aproximativ 257 miliarde de ruble, o sumă comparabilă cu bugetul unei regiuni mari din Rusia, precum Irkutsk (270 miliarde de ruble), sau cu bugetul anual al proiectului național „Sănătate” (290 miliarde de ruble).

Această generozitate vine în contextul unui deficit bugetar de 3,2 trilioane de ruble în 2023, care este estimat să crească la 3,3 trilioane de ruble în acest an. Mai mult, bugetul pentru anul viitor prevede un deficit de 1,2 trilioane de ruble și reduceri semnificative în cheltuielile sociale, inclusiv pensii și ajutoare pentru cetățeni.

Proiectele cheie din domeniul sănătății vor suferi și ele tăieri semnificative: finanțarea luptei împotriva cancerului va fi redusă cu 5,1%, a celor împotriva bolilor cardiovasculare cu aproape jumătate, iar dezvoltarea infrastructurii medicale cu o treime.

Criticii politicii Kremlinului atrag atenția asupra priorităților guvernului, care favorizează împrumuturile externe în detrimentul bunăstării propriilor cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliati #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.