Confiscarea activelor rusești: UE ia în calcul măsuri fără precedent

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cinfiscare #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.