Foamea devine arma tăcută. Reducerea ajutoarelor națiunilor bogate lasă milioane de oameni disperați

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutoare #foame #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul danez a anunțat o majorare semnificativă a cheltuielilor de apărare pentru Groenlanda, la doar câteva ore după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a repetat dorința de a cumpăra acest teritoriu arctic, notează BBC.

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că pachetul de cheltuieli va fi „o sumă de miliarde de coroane”, echivalentul a cel puțin 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de lire sterline). El a descris momentul anunțului ca fiind o „ironie a sorții”. Luni, Trump a spus că deținerea și controlul asupra acestei mari insule sunt o „necesitate absolută” pentru Statele Unite.

Groenlanda, un teritoriu autonom danez, găzduiește o mare facilitate spațială americană și este strategic importantă pentru SUA, aflându-se pe ruta cea mai scurtă între America de Nord și Europa. Insula are, de asemenea, rezerve minerale importante.

Poulsen a spus că pachetul financiar va permite achiziționarea a două nave de inspecție noi, două drone de lungă rază și două echipe suplimentare de sania trasă de câini. De asemenea, va include fonduri pentru creșterea numărului de personal la Comandamentul Arctic din capitala Nuuk și modernizarea unuia dintre cele trei aeroporturi civile principale ale Groenlandei pentru a putea opera avioane F-35.

„Nu am investit suficient în Arctica în ultimii ani, acum planificăm o prezență mai puternică”, a declarat ministrul Apărării. Deși nu a oferit o sumă exactă pentru pachet, mass-media daneză estimează că aceasta va fi între 12-15 miliarde de coroane.

Anunțul a venit la o zi după ce Trump a afirmat pe platforma sa de socializare Truth Social: „Pentru scopuri de securitate națională și libertate în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.” Totuși, Trump a adăugat că groenlandezii ar trebui să rămână deschiși la cooperare și comerț, mai ales cu vecinii lor. Analiștii spun că acest plan este în discuție de mult timp și nu trebuie considerat o reacție directă la comentariile lui Trump.

Până acum, Danemarca a fost foarte lentă în extinderea capacității sale militare în Groenlanda, iar dacă țara nu va reuși să protejeze apele din jurul teritoriului împotriva incursiunilor Chinei și Rusiei, cerințele SUA pentru un control mai mare vor crește, spun aceștia.

Colonelul Steen Kjaergaard de la Academia de Apărare din Danemarca sugerează că intenția lui Trump a fost să preseze Danemarca pentru a face acest pas. „Este probabil ca acest lucru să fi fost declanșat de atenția reînnoită a lui Trump asupra necesității de control aerian și maritim în jurul Groenlandei și de evoluțiile interne din Groenlanda, unde unii exprimă dorința de a se orienta spre SUA – un nou aeroport internațional a fost inaugurat recent în Nuuk”, a spus el pentru BBC.

„Cred că Trump este inteligent… el face ca Danemarca să prioritizeze capacitățile sale militare în Arctica prin ridicarea acestei voci, fără a fi nevoie să preia un sistem de bunăstare foarte neamerican”, a adăugat acesta, referindu-se la dependența Groenlandei de subvențiile din Copenhaga.

Sugestia inițială a lui Trump din 2019 de a achiziționa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, a dus la o ripostă similară din partea liderilor groenlandezi.