Un nou trend pe piața muncii – companiile oferă zile libere surpriză pentru angajați. Ce vor să obțină

Pe piața muncii a început să apară un nou trend. Companiile încep să ofere zile libere spontan pentru angajați. Prin această strategie companiile încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

Spre exemplu, o companie din SUA, și-a întrebat angajații cum a fost pentru ei ultimul an de muncă. Potrivit rezultatelor sondajului, pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie Digi24.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la strategii similare. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației.

„Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea.

A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate

Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajați care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar,sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Acesta este doar începutul unei schimbări pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

#zile libere #trend #companii #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.