Un nou trend pe piața muncii – companiile oferă zile libere surpriză pentru angajați. Ce vor să obțină

Pe piața muncii a început să apară un nou trend. Companiile încep să ofere zile libere spontan pentru angajați. Prin această strategie companiile încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

Spre exemplu, o companie din SUA, și-a întrebat angajații cum a fost pentru ei ultimul an de muncă. Potrivit rezultatelor sondajului, pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie Digi24.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la strategii similare. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației.

„Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea.

A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate

Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajați care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar,sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Acesta este doar începutul unei schimbări pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

#zile libere #trend #companii #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.