Un nou trend pe piața muncii - companiile oferă zile libere surpriză pentru angajați. Ce vor să obțină

Pe piața muncii a început să apară un nou trend. Companiile încep să ofere zile libere spontan pentru angajați. Prin această strategie companiile încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

Spre exemplu, o companie din SUA, și-a întrebat angajații cum a fost pentru ei ultimul an de muncă. Potrivit rezultatelor sondajului, pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie Digi24.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la strategii similare. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației.

„Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea.

A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate

Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajați care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar,sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Acesta este doar începutul unei schimbări pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

#zile libere #trend #companii #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Forța Fermierilor” trage un semnal de alarmă privind o situație de urgență în sudul Republicii Moldova, unde agricultorii afectați de secetă sunt hărțuiți și deposedați abuziv de executori judecătorești, în pofida faptului că mulți dintre ei au planuri de restructurare aprobate de instanțe. Într-o scrisoare publică adresată autorităților statului, organizația cere intervenția imediată a Guvernului și Parlamentului și instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite.

„Fermierii din sudul țării, afectați pentru al patrulea an consecutiv de secetă devastatoare, sunt transformați în ținte ale executorilor, ca și cum ar fi escroci sau criminali”, se arată în apelul semnat de conducerea Asociației. Potrivit acesteia, datoriile către creditori au explodat din cauza penalităților fără limită, iar mulți agricultori riscă să piardă nu doar fermele, ci și locuințele personale.

Asociația denunță cazul fermierului Dinu Todos din satul Andrușul de Jos, raionul Cahul, unde un executor ar fi intrat fără decizie judecătorească pe terenul privat al familiei și ar fi hărțuit copiii agricultorului. „Acești executori se comportă ca niște huligani care au primit undă verde să jefuiască oameni vulnerabili, nu ca funcționari ai statului”, se menționează în scrisoare.

Organizația condamnă faptul că executorii atacă fidejusorii – persoanele care au garantat creditele fermierilor – chiar și atunci când întreprinderea agricolă are un plan de restructurare aprobat de instanță. „Această practică este imorală, inumană și contrară spiritului legii insolvabilității, care urmărește salvarea afacerilor viabile, nu distrugerea completă a oamenilor și a familiilor lor”, afirmă Asociația.

„Dacă statul moldovenesc nu va interveni acum, consecințele vor fi devastatoare: mii de ferme vor falimenta, zeci de mii de oameni vor migra, iar sudul va deveni o zonă pustiită economic și social”, avertizează semnatarii. Asociația susține că terenurile agricole ar putea fi preluate de corporații la prețuri derizorii, iar lipsa reacției autorităților va demonstra comunității internaționale că Moldova nu este capabilă să își protejeze cetățenii.

Asociația „Forța Fermierilor” cere stoparea imediată a executărilor silite până la adoptarea unor măsuri de sprijin guvernamental, un moratoriu legal asupra executărilor în agricultură pentru fermierii afectați de secetă și inițierea unui dialog urgent cu Guvernul și Parlamentul pentru identificarea soluțiilor de redresare. „Suntem pregătiți să venim cu propuneri concrete pentru a remedia situația actuală a fermierilor”, se încheie scrisoarea.