Exportăm tone, dar nu valoare: industria făinii crește, dar rămâne captivă la prețuri mici

Republica Moldova a înregistrat o transformare semnificativă pe piața comerțului extern cu făină în perioada 2022–2025, trecând de la o dependență majoră de importuri la o poziție de exportator net. Conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, în doar doi ani balanța comercială s-a inversat radical.

Dacă în anul 2022 importurile de făină însumau 26,4 milioane kg, iar exporturile doar 8,9 milioane kg, în 2024 situația s-a schimbat semnificativ – exporturile au crescut la 27,4 milioane kg, depășind importurile de 24,6 milioane kg. Tendința se menține și în primele luni ale anului 2025, când exportul (4,5 milioane kg) continuă să depășească importul (4,2 milioane kg).

„Această dinamică demonstrează o creștere semnificativă a competitivității industriei de morărit din Moldova și o orientare clară spre piața externă”, subliniază Iurie Rija.

Deși cantitativ exporturile au crescut, din punct de vedere valoric, importurile continuă să domine: din totalul de 878,6 milioane lei ai comerțului cu făină în perioada 2022–2025, 64% reprezintă importuri. În 2024, de exemplu, Moldova a importat făină în valoare de 162,2 milioane lei, dar a exportat de doar 133 milioane lei.

Această discrepanță reflectă diferențele mari de preț: în 2022, un kg de făină importată costa în medie 12 lei, în timp ce făina exportată era vândută cu doar 6,8 lei/kg. În 2024, diferența s-a redus, dar rămâne semnificativă (9,8 lei/kg import vs. 5,0 lei/kg export).

Motivul? Moldova importă făină de calitate superioară, destinată industriei de panificație și patiserie, și exportă făină din gama medie de preț.

Ucraina este cel mai mare furnizor de făină pentru Moldova (81,8% din totalul importurilor de făină din grâu moale), urmată de România (9,2%) și Rusia (4,7%). La export, România absoarbe 76,7% din făina moldovenească, iar Israelul devine un partener emergent, cu o creștere spectaculoasă: de la 50.000 kg în 2022 la 9,4 milioane kg în 2024.

Atât pe segmentul de import, cât și pe cel de export, piața este dominată de câteva companii mari. La import, GALEXIM GRUP SRL deține o cotă de 44,5%, iar la export, SC OLEINEAC SRL, MACINATORUL SRL și TANLEO SRL controlează împreună peste 60% din volumul total exportat.

Potrivit lui Iurie Rija, industria morăritului din Moldova se află într-un moment de transformare structurală: s-a trecut de la un model importator la unul orientat spre export, se menține diferența de preț între făina importată și cea exportată, piața devine tot mai conectată la fluxurile regionale, cu România și Israel în prim-plan iar sectorul are nevoie de investiții în tehnologie și calitate pentru a crește valoarea adăugată.

„Este momentul ca industria morăritului să facă pasul spre produse cu înaltă valoare adăugată și să-și consolideze poziția pe piețele internaționale. Cu strategii clare, Moldova poate deveni un jucător important în regiune”, a conchis directorul Asociației Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.