Cutremur de încredere. Germania vrea să-și ia aurul înapoi din SUA

Germania analizează posibilitatea de a repatria cele 1.236 de tone de aur aflate în prezent în custodia Rezervei Federale din New York, potrivit unei investigații publicate de Politico. Valoarea metalului prețios este estimată la aproximativ 113 miliarde de euro.

Motivul? Tot mai mulți oficiali germani nu mai consideră Statele Unite un partener de încredere, în special în contextul unei posibile reveniri la putere a fostului președinte Donald Trump. Potrivit publicației, guvernul german este „șocat” de imprevizibilitatea politicii americane și de escaladarea discursurilor extremiste din jurul campaniei lui Trump.

Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, iar 37% din această rezervă este stocată în SUA, ca formă de garanție financiară în eventualitatea unor nevoi urgente de conversie în dolari sau alte valute forte. Însă în actualul context geopolitic, inclusiv în urma unei serii de declarații radicale ale unor apropiați ai lui Trump și a intervențiilor în alegerile din UE, acest aranjament pare din ce în ce mai riscant.

„Bineînțeles că întrebarea se pune din nou acum”, a declarat Marco Wanderwitz, deputat CDU aflat la final de mandat, care încă din 2012 solicita controale mai stricte asupra aurului depozitat în SUA și, eventual, repatrierea acestuia. La rândul său, europarlamentarul Markus Ferber a cerut mai multă transparență și inspecții clare privind rezervele.

Tema repatrierii aurului german nu este nouă, dar devine din nou actuală într-o lume în care „de neconceputul devine brusc gândibil”, remarcă Politico, referindu-se la noile incertitudini din relația transatlantică și la tentațiile autoritariste ale fostului lider american.

Această mișcare ar putea marca o schimbare profundă în încrederea Berlinului față de aliatul său tradițional și ar putea avea implicații majore în arhitectura financiară globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Germania #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.