Dezastru în industria uleiului! Moldova a pierdut 90% din exporturi într-un singur sezon

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi