Dezastru în industria uleiului! Moldova a pierdut 90% din exporturi într-un singur sezon

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF