Criptoimperiul lui Ilan Șor! 9 miliarde de dolari pentru Rusia, sub nasul Occidentului

Financial Times dezvăluie că A7A5 – o nouă monedă digitală „pegged” la rublă, lansată în februarie 2025 în Kârgâzstan – a procesat circa 9,3 miliarde USD în numai patru luni, devenind principalul coridor cripto folosit de companii rusești sancționate pentru a efectua plăți transfrontaliere. Tokenul este controlat de oligarhul moldovean Ilan Șor, fugit din Republica Moldova și plasat sub sancțiuni britanice și canadiene, arată investigația.

A7A5 este garantat cu depozite în ruble la Promsvyazbank, bancă din sectorul apărării ruse aflată pe listele de sancțiuni ale SUA, UE și Regatului Unit.

Moneda se tranzacționează aproape exclusiv pe platforma Grinex din Bișkek, considerată succesoarea Garantex – bursă desființată de autoritățile americane pentru spălare de bani.

Importatorii ruși convertesc ruble în A7A5, apoi în USDT (Tether), evitând infrastructura financiară occidentală și controalele KYC mai stricte.

Blockchain-ul arată că volumele sunt generate de un număr redus de portofele, indiciu că fluxurile sunt centralizate și gestionate „administrativ”, nu rezultatul unei piețe libere.

Surse FT susțin că tokenul este emis de o structură din Kârgâzstan apropiată grupului A-Seven (A7) al lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară și vizat de sancțiuni internaționale pentru tentativă de destabilizare politică. Investigatori occidentali se tem că A7A5 finanțează nu doar comerțul rusesc, ci și operațiuni de influență pe teritoriul statelor din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #Sor #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi