Între Mona Lisa și Delaware! Cine este miliardarul rus care și-a pictat singur falimentul

Dmitri Rîbolovlev, fost acționar majoritar al combinatului „Uralkali” și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia, riscă să piardă până la o treime din averea acumulată în țară, după mai bine de un deceniu de investiții eșuate și procese costisitoare în Europa și Statele Unite. După ce a vândut în 2010 pachetul majoritar al „Uralkali” pentru aproximativ 6 miliarde de dolari, Rîbolovlev s-a stabilit în Monaco, unde a investit masiv în artă, startupuri din domeniul biotehnologiilor și alte active occidentale. Însă, aceste investiții s-au transformat într-un coșmar judiciar care durează de peste zece ani.

În 2014, Rîbolovlev a pierdut 600 de milioane de dolari în urma unui divorț răsunător. Un an mai târziu, a început o bătălie legală cu dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și casa de licitații Sotheby’s, după ce a achiziționat de la Bouvier 38 de opere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Gustav Klimt și René Magritte. Miliardarul susține că a plătit aproximativ 2 miliarde de dolari, dintre care 1 miliard în plus față de valoarea reală. În 2023, litigiul cu Bouvier s-a încheiat printr-un acord, iar în cazul Sotheby’s, Rîbolovlev a pierdut procesul. Între timp, acesta a fost vizat de mai multe acuzații penale – spălare de bani, înșelăciune, ascunderea activelor –, fiind chiar reținut pentru o zi în 2018. Abia la 3 martie 2025, instanța din Monaco a anulat toate acuzațiile, scrie The Moskow Times.

În prezent, Rîbolovlev este implicat într-un nou litigiu internațional. În iunie 2025, Curtea Insulelor Cayman a înregistrat o acțiune intentată de structurile financiare ale familiei sale împotriva fondului american Apple Tree Partners, specializat în investiții biomedicale. Miliardarul cere lichidarea fondului ATP Life Science Ventures, acuzând partenerul general – compania controlată de medicul american Seth Harrison – că încearcă să-i preia abuziv 50% din participație, evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit afirmațiilor sale, Rîbolovlev a investit în total 2,7 miliarde de dolari în acest fond, dintre care 800 de milioane începând cu anul 2022.

Conflictul a escaladat în mai 2024, când Apple Tree a dat în judecată structurile rusești în statul Delaware, cerând ca acestea să mai verse 500 de milioane de dolari în fond. Miliardarul a reacționat în instanța din Cayman, solicitând dizolvarea parteneriatului, pe fondul unor acuzații de cheltuieli abuzive – peste 1,3 milioane de dolari doar pentru zboruri în perioada 2023–2024 – și a presiunilor pentru a investi în proiecte considerate de el „fără perspectivă”. Reprezentanții fondului Apple Tree au declarat că, fără finanțarea lui Rîbolovlev, cele șapte startupuri biomedicale riscă să intre în colaps, iar 200 de cercetători americani își pot pierde locul de muncă.

Potrivit unor estimări financiare, în urma acestor eșecuri și dispute legale, Dmitri Rîbolovlev ar putea pierde peste 3 miliarde de dolari din avere, echivalentul a circa 30% din ceea ce acumulase în Rusia până în 2010. Verdictul în procesul de la tribunalul din Insulele Cayman este așteptat în prima jumătate a anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.