BNM a ieftinit creditul după o pauză de jumătate de an. Rata de bază coboară la 6,25%

Banca Națională a Moldovei (BNM) a redus astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,5% la 6,25% anual și marchează sfârșitul unei perioade de politici monetare restrictive.

Măsura vine după o jumătate de an în care dobânda-cheie a rămas neschimbată, în contextul în care BNM a aplicat anterior o serie de măsuri stricte pentru a controla inflația. Acum, cu o inflație anuală în scădere – de la 8,8% în martie la 8,2% în iunie 2025 – BNM consideră că este momentul potrivit pentru relaxare monetară.

BNM urmărește o inflație de 5,0%, cu un interval de variație de ±1,5 puncte procentuale, și estimează că tendința descendentă a prețurilor va continua până la sfârșitul anului 2025 și în prima jumătate a lui 2026. Efectele deciziei se vor vedea treptat, prin reducerea dobânzilor la credite și depozite, ceea ce ar putea impulsiona cererea internă și investițiile private.

Chiar dacă economia globală este marcată de incertitudini majore, inclusiv tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu și prețuri volatile la energie, datele interne ale Republicii Moldova indică semne de redresare. Producția industrială și comerțul au crescut, în ciuda unui declin al exporturilor și a efectelor negative generate de secetă și majorările tarifare la sfârșitul lui 2024.

BNM a anunțat că va continua să monitorizeze atent contextul economic intern și extern, iar următoarele decizii de politică monetară vor fi luate în funcție de evoluția inflației și a cererii agregate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #reducere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a făcut progrese vizibile în modernizarea sistemului de educație și formare profesională, arată Raportul de Progres al Comisiei Europene 2025, însă țara continuă să se confrunte cu probleme structurale legate de subfinanțare, inegalități în accesul la educație și lipsa legăturii între școală și piața muncii.

Guvernul a continuat implementarea reformelor începute în anii precedenți, concentrându-se pe incluziune, echitate, calitate și reziliență, precum și pe mobilizarea resurselor interne și externe pentru consolidarea sistemului educațional.

Cheltuielile publice pentru educație au reprezentat în 2024 circa 5,4% din PIB, peste media Uniunii Europene (4,6%), însă capacitatea de implementare a reformelor rămâne limitată.

Ministerul Educației și Cercetării a continuat optimizarea rețelei școlare, pentru a combate subperformanța școlilor rurale mici și distribuția ineficientă a resurselor. În 2024–2025, a fost extins proiectul „Școlilor Model”, care include 35 de instituții-pilot modernizate cu laboratoare STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte, Matematică), biblioteci, săli sportive, cabinete medicale, blocuri sanitare și echipamente digitale.

Peste 100 de autobuze școlare au fost achiziționate pentru a asigura transportul elevilor din zonele rurale, iar Guvernul dezvoltă un sistem informatic de gestionare a flotei de autobuze. A fost introdus și un mecanism pilot de stimulente financiare, care încurajează transferul voluntar al elevilor către școli cu performanțe mai bune.

Reformele axate pe formarea continuă a profesorilor și directorilor de școli, coordonate de Institutul Național de Leadership Educațional, au fost accelerate. În 2024–2025 au fost lansate programe de integrare pentru cadrele noi, mentorat pentru profesorii activi, precum și cursuri de recalificare și suport pedagogic.

Totodată, revizuirea curriculei școlare pentru toate disciplinele obligatorii a avansat în 2025 și urmează să fie finalizată în 2026. Moldova participă la evaluarea internațională PISA 2025, dar nu a luat parte la sondajul TALIS 2024 privind formarea cadrelor didactice.

Guvernul a lansat inițiative pentru dezvoltarea competențelor digitale, mai ales în domeniul științelor și tehnologiilor. În 2024 a fost elaborat un program de formare digitală pentru profesori, bazat pe standardul european DigCompEdu, iar o rețea de 70 de formatori naționali va instrui cadrele didactice începând din aprilie 2025.

Totodată, a fost adoptat Programul Național pentru Dezvoltarea Educației Incluzive 2024–2027, dar copiii cu nevoi educaționale speciale și cei din minorități etnice continuă să se confrunte cu bariere majore de acces la educație.

Integrarea copiilor romi și a copiilor refugiați ucraineni rămâne o provocare, deși Ministerul Educației a eliminat obstacolele administrative pentru înscriere și, cu sprijinul organizațiilor internaționale, a elaborat o foaie de parcurs pentru integrarea copiilor refugiați până în 2026.

Abordarea sensibilă la gen a fost integrată în politicile educaționale, inclusiv în Programul de implementare a Strategiei Educației 2030, însă violența, hărțuirea și bullyingul rămân probleme grave. În 2025 au fost lansate mecanisme pilot pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale în universități, iar procesul de revizuire a manualelor urmărește eliminarea stereotipurilor de gen.

Rețeaua instituțiilor de învățământ profesional-tehnic (VET) a fost reorganizată, numărul acestora scăzând de la 88 la 81 în anul de studii 2024–2025. Moldova continuă implementarea sistemului de formare duală, care combină teoria cu practica în întreprinderi, dar colaborarea dintre mediul privat și instituțiile de VET este limitată, iar absolvenții nu dobândesc competențele cerute de piața muncii.

Comisia notează și lipsa curriculei sensibile la gen, precum și întârzierea alinierei standardelor de calificare la cerințele pieței. Moldova implementează Cadrul Național al Calificărilor (2023–2027), pregătindu-se pentru referențierea acestuia la Cadrul European al Calificărilor (EQF).

În învățământul superior, Moldova continuă participarea activă în Procesul Bologna, dar are încă de realizat recunoașterea automată a diplomelor și asigurarea calității externe. Trei universități moldovenești participă deja ca parteneri asociați în alianțele universitare europene.

După lansarea Strategiei Naționale pentru Tineret 2030, Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a centrelor de tineret 2030, cu un buget anual de 4,5 milioane lei (0,23 milioane euro) pentru extinderea și modernizarea rețelei naționale.

În domeniul sportului, a fost aprobat un nou regulament intern pentru alocarea transparentă a fondurilor către federațiile sportive, iar Hotărârea Guvernului nr. 241/2025 a modificat mecanismul de finanțare a sportului de performanță, pentru o planificare bazată pe rezultate.

În cultură, Ministerul Culturii a început elaborarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, cu asistență UNESCO și finanțare europeană. Strategia prevede consolidarea sectoarelor culturale și creative, promovarea diversității culturale și o mai bună gestionare a patrimoniului național. Documentul urmează să fie aprobat până la sfârșitul anului 2025.