Numerarul, pe cale de dispariție în Moldova: cardul devine rege

Trecerea accelerată a moldovenilor de la retragerile de numerar la achitările digitale a devenit motorul principal al dezvoltării comerțului online. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din 2023 peste 80% din creșterea comerțului online este generată de plățile cu cardul. „Tendința este clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi marginală”, a declarat acesta vineri, 8 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Structura pieței bancare arată că 79% din rulaj este realizat cu carduri moldovenești pe teritoriul țării, 11% cu carduri străine în Moldova și 10% cu carduri moldovenești utilizate peste hotare. Volumul tranzacțiilor cu carduri a variat de la 26,6 miliarde lei în 2021 la 28,6 miliarde lei în 2024, iar în primul semestru din 2025 a atins deja 17,6 miliarde lei.

În 2024, moldovenii au efectuat achitări cu cardul în valoare totală de 83,8 miliarde lei, dintre care 62,1 miliarde în țară și 18 miliarde peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, în valoare anualizată, totalul a urcat la 96,5 miliarde lei, cu un avans semnificativ pe segmentul comerțului online. Doar în Republica Moldova, achitările cu cardul au crescut de la 62,1 miliarde lei în 2024 la 71,4 miliarde lei în 2025, iar peste hotare de la 18 miliarde la 21 miliarde lei.

De la 9,6 miliarde lei în 2020, comerțul online a ajuns la 32,8 miliarde lei în 2024, cu internet banking-ul drept principal motor. În 2025, în valoare anuală, totalul a urcat la 37,6 miliarde lei, dintre care 19,5 miliarde provin din internet banking, 11,3 miliarde din achiziții de bunuri peste hotare, 3,6 miliarde din plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde din cumpărături interne. „La noi cardul a devenit un mijloc de plată esențial, în special pe piața bunurilor”, a subliniat Ioniță.

Expertul atrage atenția că în Moldova curieratul este tratat ca un tip de comerț extern, dominat de companii străine care asigură o logistică eficientă pentru livrările de import. În lipsa unui sistem național integrat de comerț online și curierat, costurile rămân ridicate și competitivitatea scăzută.

Datele prezentate arată o creștere accelerată a volumului de colete și pachete mici: 8,7 milioane în 2023 și 12 milioane în 2024, dintre care aproape 10 milioane au fost expedieri internaționale. Poșta Moldovei și-a pierdut poziția de lider al pieței, coborând de la o cotă de 52,3% în 2023 la 44% în 2024.

Dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova ar putea trece definitiv la o economie dominată de plăți digitale până în 2027, cu numerarul redus la un rol secundar în tranzacțiile de zi cu zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #numerar #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).