Numerarul, pe cale de dispariție în Moldova: cardul devine rege

Trecerea accelerată a moldovenilor de la retragerile de numerar la achitările digitale a devenit motorul principal al dezvoltării comerțului online. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din 2023 peste 80% din creșterea comerțului online este generată de plățile cu cardul. „Tendința este clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi marginală”, a declarat acesta vineri, 8 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Structura pieței bancare arată că 79% din rulaj este realizat cu carduri moldovenești pe teritoriul țării, 11% cu carduri străine în Moldova și 10% cu carduri moldovenești utilizate peste hotare. Volumul tranzacțiilor cu carduri a variat de la 26,6 miliarde lei în 2021 la 28,6 miliarde lei în 2024, iar în primul semestru din 2025 a atins deja 17,6 miliarde lei.

În 2024, moldovenii au efectuat achitări cu cardul în valoare totală de 83,8 miliarde lei, dintre care 62,1 miliarde în țară și 18 miliarde peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, în valoare anualizată, totalul a urcat la 96,5 miliarde lei, cu un avans semnificativ pe segmentul comerțului online. Doar în Republica Moldova, achitările cu cardul au crescut de la 62,1 miliarde lei în 2024 la 71,4 miliarde lei în 2025, iar peste hotare de la 18 miliarde la 21 miliarde lei.

De la 9,6 miliarde lei în 2020, comerțul online a ajuns la 32,8 miliarde lei în 2024, cu internet banking-ul drept principal motor. În 2025, în valoare anuală, totalul a urcat la 37,6 miliarde lei, dintre care 19,5 miliarde provin din internet banking, 11,3 miliarde din achiziții de bunuri peste hotare, 3,6 miliarde din plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde din cumpărături interne. „La noi cardul a devenit un mijloc de plată esențial, în special pe piața bunurilor”, a subliniat Ioniță.

Expertul atrage atenția că în Moldova curieratul este tratat ca un tip de comerț extern, dominat de companii străine care asigură o logistică eficientă pentru livrările de import. În lipsa unui sistem național integrat de comerț online și curierat, costurile rămân ridicate și competitivitatea scăzută.

Datele prezentate arată o creștere accelerată a volumului de colete și pachete mici: 8,7 milioane în 2023 și 12 milioane în 2024, dintre care aproape 10 milioane au fost expedieri internaționale. Poșta Moldovei și-a pierdut poziția de lider al pieței, coborând de la o cotă de 52,3% în 2023 la 44% în 2024.

Dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova ar putea trece definitiv la o economie dominată de plăți digitale până în 2027, cu numerarul redus la un rol secundar în tranzacțiile de zi cu zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #numerar #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

#nicușor dan #tranzit prin moldova #cereale ucrainene