Kremlinul lovește în Deripaska: terenuri de lângă Baikal, confiscate după critici la adresa războiului

06 Sept. 2025, 11:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2025, 11:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Valul de confiscări de proprietăți private, declanșat în Rusia după începutul războiului și care a vizat active în valoare de circa 50 de miliarde de dolari, a ajuns acum și la oligarhii apropiați Kremlinului. Potrivit RBC, Agenția Federală Forestieră a depus un proces la Arbitrajul Republicii Hakasia, solicitând trecerea în proprietatea statului a unui teren de 30,7 hectare deținut de o subsidiară a gigantului „Rusal”, compania de aluminiu controlată de miliardarul Oleg Deripaska.

Rosleshoz susține că terenul respectiv se suprapune peste pădurile statului și, deși este declarat ca agricol, nu este utilizat conform destinației. El face parte dintr-un lot mai mare, de 339,4 hectare, aflat în proprietatea firmei „Rassvet Abakan”, controlată de „Rusal Agrosibir”, divizie creată în 2022 pentru dezvoltarea agriculturii în Siberia, scrie The Moskow Times.

Cererea de naționalizare a fost depusă la scurt timp după declarațiile critice ale lui Deripaska la adresa războiului din Ucraina. În august 2024, într-un interviu pentru Nikkei Asia, acesta a numit conflictul o „nebunie” și a cerut încetarea imediată a ostilităților. Afirmații similare făcuse și în martie 2022, ceea ce i-a atras reproșuri directe din partea Kremlinului.

Nu este prima lovitură pentru imperiul său de afaceri: în 2022, în urma unor procese, Deripaska a pierdut portul pentru iahturi și complexul hotelier „Imeretinski” din Soci, în care investise circa 1 miliard de dolari.

Oleg Deripaska, inclus pe lista sancțiunilor SUA încă din 2018 ca apropiat al lui Vladimir Putin, susținea însă anul trecut că relațiile sale cu președintele rus „nu s-au schimbat”. În realitate, notează presa internațională, tot mai mulți membri ai elitei ruse privesc cu îngrijorare războiul, dar se tem să își exprime deschis opoziția față de Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.