Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sate #săraci #copii #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După colapsul din 7 octombrie, când piramida financiară TUX a lăsat mii de moldoveni fără economii, administratorii platformei continuă să-i manipuleze pe utilizatori prin noi scheme. Dacă inițial cereau 100 de dolari sub pretextul „plății impozitelor”, acum accesul la conturi este condiționat de o „taxă de activare” de 100 de dolari. Între timp pagina web TUX Moldova a fost suspendată.

În seara zilei de 9 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj în care li se promitea restaurarea conturilor și a fondurilor, dar numai după autentificarea pe un nou server și plata sumei solicitate. În mesaj, administratorii TUX invocă motive precum „certificarea de conformitate pentru listarea pe burse internaționale” și „securitatea activelor utilizatorilor”.

„Retragerile, transferurile și câștigurile vor reveni la normal după autentificare”, se arată în comunicatul fals transmis victimelor, care sunt presate să finalizeze procedura în termen de 72 de ore.

Între timp, pierderile totale generate de prăbușirea TUX sunt estimate la 48 de milioane de euro, potrivit mai multor surse de pe canalele de Telegram. Platforma, care promitea câștiguri rapide de până la 4% pe zi, a atras zeci de mii de persoane din Republica Moldova.

Contactat de presă, Iurie Roșca, șeful Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice din cadrul INI, a confirmat că a fost inițiat un proces penal pe marginea acestui caz: „Există temeiuri rezonabile să credem că activitatea desfășurată de TUX reprezintă o fraudă financiară.”

Platforma a fost promovată intens pe rețelele sociale de către soții Valentin și Antonina Samoil, care apar acum în centrul scandalului. Pagina web a companiei „TUX Moldova” a dispărut, iar grupurile de pe Telegram au fost blocate, membrii nemaiputând posta mesaje. Potrivit canalului „Ungureanu 112”, în topul investitorilor figurează angajații Serviciului Vamal, câte 50 de mii de la participant.

Valentin Samoil nu este o figură necunoscută publicului. Potrivit Ziarului de Gardă, fost șef adjunct al Direcției nr. 2 Crimă Organizată din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, acesta a fost condamnat în 2018 la o amendă penală de 90 de mii de lei pentru trafic de influență.