Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

10 Oct. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2025, 15:17 // Actual //  Ursu Victor

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 17:20 // Actual //  Ursu Victor

Președintele și directorul executiv al Forumului Economic Mondial, Børge Brende, și-a anunțat demisia, la câteva săptămâni după ce organizația a lansat o investigație independentă privind relația sa cu finanțistul american Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale, scrie REUTERS.

Brende, care conducea Forumul din 2017, a făcut anunțul joi, după dezvăluiri ale Departamentului de Justiție al SUA potrivit cărora acesta a avut trei cine de afaceri cu Epstein și a comunicat cu el prin e-mail și mesaje text. „După o analiză atentă, am decis să demisionez din funcția de președinte și CEO al Forumului Economic Mondial. Cei opt ani și jumătate petrecuți aici au fost profund valoroși”, a declarat fostul ministru de externe al Norvegiei.

Comunicatul oficial al Forumului nu face referire la Epstein. Totuși, Brende a declarat presei norvegiene că regretă modul în care a gestionat relația și că nu dorește ca subiectul să devină o distragere pentru organizația care organizează anual summitul de la Davos.

Anterior, Brende a afirmat că nu cunoștea trecutul penal al lui Epstein înainte de prima lor întâlnire din 2018 și că regretă că nu a făcut verificări mai riguroase.

O analiză independentă comandată de Forum, realizată de avocați externi, nu a identificat probleme suplimentare față de cele deja cunoscute, au declarat copreședinții organizației, Andre Hoffmann și Larry Fink. Cu toate acestea, Brende a spus că situația risca să umbrească activitatea Forumului și a recunoscut că ar fi trebuit să fie mai transparent în privința contactelor sale.

Mesaje din perioada 2018–2019 arată un ton cordial între cei doi, Brende numindu-l pe Epstein „o gazdă strălucită” după o cină la care au participat și Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, precum și un ex-ministru norvegian. Ultimul contact dintre cei doi a avut loc cu o săptămână înainte de arestarea lui Epstein în 2019.

Directorul general al Forumului, Alois Zwinggi, va asigura interimatul la conducere până la desemnarea unui succesor permanent.

Departamentul de Justiție al SUA a publicat peste 3 milioane de pagini de documente legate de Epstein, care a murit în detenție în 2019, în timp ce aștepta procesul pentru trafic sexual. Relațiile sale cu numeroși lideri politici și de afaceri continuă să fie analizate la nivel internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!