„Nu mai merge cu cârpeli”, Ivanov cere soluții durabile pentru fermieri, nu moratorii de fațadă

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Sergiu Ivanov, afirmă că autoritățile analizează în prezent mai multe opțiuni pentru a diminua impactul crizei din sectorul agricol, subliniind că se caută o soluție complexă și durabilă, nu doar măsuri de moment.

„Situația în agricultură o cunoaștem foarte bine. Vin din acest domeniu și pot spune cu certitudine că impactul asupra agricultorilor trebuie diminuat cât mai mult posibil. Am avut în această săptămână întâlniri cu numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri, mai ales din agricultură, pentru a înțelege exact problemele și a găsi soluțiile potrivite”, a declarat Ivanov.

Deputatul a menționat că, deocamdată, nu se poate vorbi despre o decizie concretă în privința unui eventual moratoriu asupra executărilor sau altor măsuri de sprijin, întrucât acestea trebuie discutate între mai multe ministere și instituții.

„Ce soluții se vor adopta, vom vedea. Când va fi moratoriu sau altă măsură, nu pot spune nici eu, nici ministra. O soluție trebuie discutată și găsită în comun, pentru că problema nu ține doar de Ministerul Agriculturii. Este nevoie de implicarea mai multor ministere, pentru a identifica o variantă viabilă care să rezolve definitiv această situație, nu doar să o amâne”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Ivanov, scopul autorităților este de a preveni repetarea situațiilor în care fermierii ajung în incapacitate financiară sau în litigii, deși statul a investit deja resurse în dezvoltarea lor.

„Nu este vorba doar despre câți fermieri sunt afectați, ci despre faptul că se comite o nedreptate. Sunt oameni în care s-au investit bani publici, iar acum riscă să piardă totul. Nu putem vorbi despre atragerea de noi investiții, dacă nu avem grijă de cei care deja au investit. Există și agricultori care au profitat de lacunele legii, dar majoritatea sunt oameni corecți, care au nevoie de o soluție clară și echitabilă. Asta căutăm — o soluție viabilă, cu impact minim asupra bugetului țării”, a conchis Sergiu Ivanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.