America paralizată! Senatul încearcă cu disperare să pună capăt shutdown-ului de 40 de zile

Criza politică de la Washington dă semne de deblocare după 40 de zile de paralizie guvernamentală. Senatul Statelor Unite a votat duminică, într-o procedură cheie, avansarea unui proiect de lege menit să pună capăt shutdown-ului federal, care a afectat milioane de americani, a întârziat plățile de ajutor alimentar și a creat haos în transportul aerian național, scrie REUTERS.

Senatorii au înaintat un proiect adoptat anterior de Camera Reprezentanților, care urmează să fie modificat pentru a finanța guvernul până la 30 ianuarie și pentru a include trei proiecte majore de lege privind alocările bugetare. După adoptarea amendamentelor, legea va trebui votată din nou de Camera Reprezentanților, iar apoi trimisă președintelui Donald Trump spre promulgare — un proces ce ar putea dura câteva zile.

Vot tensionat, minimul necesar pentru a depăși filibusterul
Proiectul a fost avansat cu 60 de voturi la 40, exact limita necesară pentru a depăși obstrucționarea procedurală. Înaintea votului, președintele Trump a declarat jurnaliștilor: „Se pare că suntem foarte aproape de a pune capăt shutdown-ului”.

Înțelegerea politică a fost facilitată printr-un acord cu un grup de democrați care au ignorat linia partidului. Ca parte a compromisului, republicanii au acceptat să organizeze în decembrie un vot privind extinderea subvențiilor prevăzute de Affordable Care Act (ACA) pentru americanii cu venituri reduse — subvenții care expiră la finalul anului și au fost un punct central al disputelor bugetare.

Textul de lege interzice agențiilor federale să concedieze angajați până la 30 ianuarie, o victorie pentru sindicatele funcționarilor publici. Măsura blochează temporar campania Administrației Trump de reducere drastică a aparatului federal.

La începutul celui de-al doilea mandat Trump, guvernul federal avea 2,2 milioane de angajați civili. Cel puțin 300.000 ar urma să părăsească sistemul până la finalul anului în curs, potrivit estimărilor. Proiectul de lege prevede și plata integrală a salariilor restante pentru angajați, inclusiv militari, agenți ai Poliției de Frontieră și controlori de trafic aerian.

Decizia a evidențiat tensiuni în interiorul Partidului Democrat. Deși acordul a fost negociat de senatorii Maggie Hassan, Jeanne Shaheen și Angus King, liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a votat împotrivă.

Mai mulți congresmeni democrați și-au exprimat frustrarea public, inclusiv reprezentantul Ro Khanna, care a scris pe X: „Senatorul Schumer nu mai este eficient și ar trebui înlocuit. Dacă nu poți lupta pentru a preveni explozia primelor de asigurări medicale, pentru ce mai lupți?”

Criza guvernamentală a perturbat activitățile agențiilor federale, parcurile naționale, programele de ajutor alimentar și serviciile de control al traficului aerian. Deficitul de personal din turnurile de control amenință să blocheze călătoriile aeriene în apropierea sărbătorii Thanksgiving, una dintre cele mai aglomerate perioade ale anului.

Dacă shutdown-ul s-ar prelungi mult peste această săptămână, creșterea economică din trimestrul IV ar putea deveni negativă, a avertizat consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett.

Republicanii speră să obțină luni cooperarea democraților pentru a accelera procedurile și a adoptat legea înainte de weekend. În caz contrar, procesul legislativ ar putea dura încă o săptămână, menținând guvernul blocat.

„A fost un vot bun în această seară”, a spus liderul majorității, John Thune. „Sperăm să avem mâine oportunitatea de a accelera următoarele voturi — dar asta va necesita cooperare.”

Între timp, președintele Trump a atacat din nou pe rețelele sale sociale subvențiile ACA, descriindu-le drept „un cadou pentru companiile de asigurări” și „o catastrofă pentru americani”, insistând că banii ar trebui trimiși direct oamenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#blocaj #Guvern #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.