Rafinăria Lukoil de peste Prut, „mărul otrăvit”. Investitorii se bat doar pentru benzinării

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#benzinării #Lukoil #rafinărie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.