Noua lege a medierii, sprijinită de CCI: beneficii economice și proceduri mai rapide pentru companii

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) reacționează la dezbaterile publice privind proiectul Legii medierii și statutului mediatorului, după ce în spațiul public au apărut interpretări eronate ale conținutului acestuia. Instituția subliniază că susține proiectul de lege aprobat de Guvern pe 18 iunie 2025, argumentând că mediul de afaceri are nevoie de un cadru modern, eficient și adecvat realităților economice.

CCI a RM menționează că mediatorii au soluționat în ultimii ani un număr considerabil de litigii comerciale, contribuind la evitarea proceselor îndelungate și la reducerea costurilor pentru companii.

„Activitatea lor a permis companiilor să evite procese lungi, să reducă cheltuielile și să păstreze relații contractuale importante”, se arată în comunicat.

Instituția salută introducerea primei ședințe obligatorii de mediere pentru anumite litigii civile și comerciale, precizând că doar această întâlnire inițială este obligatorie, nu și întreg procesul.

„Părțile sunt libere să decidă dacă doresc să continue procedura sau să se adreseze direct instanței. Accesul la justiție este păstrat integral, iar reglementarea este conformă cu Directiva 2008/52/CE”, afirmă CCI.

Potrivit instituției, această primă ședință de mediere creează un spațiu confidențial și flexibil, unde părțile pot clarifica pozițiile și pot preveni escaladarea conflictelor. În litigiile care totuși ajung în instanță, etapa preliminară contribuie la scurtarea procesului și reducerea cheltuielilor.

Noul proiect de lege aduce și beneficii economice directe pentru antreprenori: o reducere de 25% a taxei de stat pentru partea care a participat la ședință fără a ajunge la acord, un cost unic redus, stabilit la 10% din salariul minim, pentru ședința de mediere, și posibilitatea includerii cheltuielilor în categoria cheltuielilor judiciare.

„Medierea aduce avantaje importante pentru mediul de afaceri, inclusiv diminuarea riscurilor reputaționale, previne blocajele contractuale, oferă soluții rapide pentru creanțele mici și contribuie la menținerea relațiilor comerciale atunci când acest lucru este în interesul părților”, subliniază Camera de Comerț și Industrie.

Instituția precizează că proiectul se aliniază standardelor și practicilor statelor membre ale UE, unde ședințele preliminare de mediere au dus la degrevarea instanțelor și la creșterea conformării voluntare. Totodată, CCI asigură că procesul de mediere va rămâne unul profesionist, datorită unui sistem clar de formare, licențiere și supraveghere a mediatorilor.

Camera anunță că va organiza un eveniment public de consultare pe 26 noiembrie, ora 14:00, la sediul CCI (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 151), cu participarea mediului de afaceri, a mediatorilor și a Ministerului Justiției. Scopul este „o informare corectă și transparentă” și discutarea directă a prevederilor proiectului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.