Noua lege a medierii, sprijinită de CCI: beneficii economice și proceduri mai rapide pentru companii

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) reacționează la dezbaterile publice privind proiectul Legii medierii și statutului mediatorului, după ce în spațiul public au apărut interpretări eronate ale conținutului acestuia. Instituția subliniază că susține proiectul de lege aprobat de Guvern pe 18 iunie 2025, argumentând că mediul de afaceri are nevoie de un cadru modern, eficient și adecvat realităților economice.

CCI a RM menționează că mediatorii au soluționat în ultimii ani un număr considerabil de litigii comerciale, contribuind la evitarea proceselor îndelungate și la reducerea costurilor pentru companii.

„Activitatea lor a permis companiilor să evite procese lungi, să reducă cheltuielile și să păstreze relații contractuale importante”, se arată în comunicat.

Instituția salută introducerea primei ședințe obligatorii de mediere pentru anumite litigii civile și comerciale, precizând că doar această întâlnire inițială este obligatorie, nu și întreg procesul.

„Părțile sunt libere să decidă dacă doresc să continue procedura sau să se adreseze direct instanței. Accesul la justiție este păstrat integral, iar reglementarea este conformă cu Directiva 2008/52/CE”, afirmă CCI.

Potrivit instituției, această primă ședință de mediere creează un spațiu confidențial și flexibil, unde părțile pot clarifica pozițiile și pot preveni escaladarea conflictelor. În litigiile care totuși ajung în instanță, etapa preliminară contribuie la scurtarea procesului și reducerea cheltuielilor.

Noul proiect de lege aduce și beneficii economice directe pentru antreprenori: o reducere de 25% a taxei de stat pentru partea care a participat la ședință fără a ajunge la acord, un cost unic redus, stabilit la 10% din salariul minim, pentru ședința de mediere, și posibilitatea includerii cheltuielilor în categoria cheltuielilor judiciare.

„Medierea aduce avantaje importante pentru mediul de afaceri, inclusiv diminuarea riscurilor reputaționale, previne blocajele contractuale, oferă soluții rapide pentru creanțele mici și contribuie la menținerea relațiilor comerciale atunci când acest lucru este în interesul părților”, subliniază Camera de Comerț și Industrie.

Instituția precizează că proiectul se aliniază standardelor și practicilor statelor membre ale UE, unde ședințele preliminare de mediere au dus la degrevarea instanțelor și la creșterea conformării voluntare. Totodată, CCI asigură că procesul de mediere va rămâne unul profesionist, datorită unui sistem clar de formare, licențiere și supraveghere a mediatorilor.

Camera anunță că va organiza un eveniment public de consultare pe 26 noiembrie, ora 14:00, la sediul CCI (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 151), cu participarea mediului de afaceri, a mediatorilor și a Ministerului Justiției. Scopul este „o informare corectă și transparentă” și discutarea directă a prevederilor proiectului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.