Fermieri trași pe sfoară de un milionar din agricultură? Fiscul investighează o schemă de faliment de zeci de milioane

28 Nov. 2025, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2025, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2026, 13:11 // Slider //  MD Bani

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice asupra proiectului politicii fiscale pentru anul 2027. Pe lângă majorarea accizelor la alcool, tutun și produse petroliere, autoritățile propun introducerea accizelor pentru o serie nouă de produse, cum ar fi țigările electronice fără nicotină, băuturi care conțin zahăr și articole pirotehnice, transmite IPN.

Proiectul politicii fiscale prevede introducerea accizelor pentru lichidele utilizate în țigările electronice care nu conțin nicotină. În opinia autorilor, măsura va crea condiții fiscale uniforme pentru produsele similare și va limita posibilitățile de evitare a taxelor prin utilizarea lichidelor fără nicotină în locul celor cu nicotină. Prin accizarea acestor produse, autoritățile își propun protejarea sănătății publice și reducerea atractivității acestora în rândul tinerilor.

Pentru țigările electronice cu nicotină, produsele din tutun încălzit și țigaretele tradiționale, este propusă o majorare a accizei cu 10%. Astfel, în 2027, acciza pentru 1.000 de țigări va ajunge la aproximativ 87 de euro. Pentru produsele din tutun încălzit, aceasta va constitui 79 de euro la 1.000 de unități, iar în cazul majorării cu 10%, acciza aplicată lichidelor pentru țigările electronice va atinge 194 de euro per litru.

Comparativ cu alte state din Europa, acciza aplicată țigărilor în Republica Moldova rămâne semnificativ mai redusă. De exemplu, în România, acciza este de 139 euro pentru 1.000 de țigări, în Polonia – 157 euro, în Italia – 163 euro, în Cehia – 183 euro, iar în Estonia este de 192 euro. Menținerea unui nivel scăzut al accizelor amplifică diferența de preț dintre produsele din tutun comercializate în Moldova și cele din UE, ceea ce poate crea stimulente pentru contrabanda cu țigarete către piețele europene.

Pe de altă parte, acciza aplicată produselor din tutun încălzit a depășit nivelul din majoritatea statelor UE. În 2025, aceasta era de 62 euro pentru 1.000 de bucăți în România, 68 euro în Ucraina, 64 euro în Italia, 51 euro în Polonia, 42 euro în Cehia și 31 euro în Estonia, în timp ce în Republica Moldova nivelul ajunge la 71 euro pentru 1.000 de bucăți.

Proiectul de lege mai prevede extinderea listei produselor supuse accizării, prin includerea băuturilor cu conținut de zahăr și a articolelor pirotehnice de divertisment și scenă. În cazul băuturilor îndulcite, măsura urmărește reducerea consumului excesiv de zahăr, asociat cu riscuri majore pentru sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Pentru articolele pirotehnice, accizarea este justificată prin riscurile de siguranță, impactul asupra mediului, poluarea fonică și efectele negative asupra sănătății oamenilor și animalelor.

Proiectul politicii fiscale se află la etapa consultărilor publice, urmând să fie aprobat de Guvern și ulterior supus votului în Parlament.