Rezervele valutare ale Moldovei s-au topit cu peste 40 de milioane de euro în trei săptămâni

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova s-au redus în perioada 1–21 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Dacă la sfârșitul lunii octombrie acestea se situau la 5,141 miliarde de euro, la data de 21 noiembrie nivelul lor a coborât la 5,105 miliarde de dolari, cu 36,3 milioane de euro mai puțin față de sfârșitul lunii precedente și cu 41,6 milioane de euro față de nivelul din 7 noiembrie.

Cea mai mare parte a ajustării provine din diminuarea rezervelor valutare lichide, care au scăzut de la 5,135 de euro (24 octombrie) la 5,094 miliarde de euro (21 noiembrie).

Segmentul valorilor mobiliare, componenta dominantă a rezervelor, a oscilat în perioada menționată și au coborât de la 4,590 miliarde de euroD în 7 noiembrie la 4,583 miliarde de euro la 21 noiembrie.

Un declin mult mai mare s-a înregistrat la categoria „disponibilități și plasări la termen”, care a scăzut de la 544,7 milioane de euro (7 noiembrie) la 510,8 milioane de euro (21 noiembrie), o diminuare de aproape 34 milioane de euro în două săptămâni și de peste 209 milioane de euro comparativ cu nivelul din 24 octombrie.

Cele mai mari reduceri sunt vizibile în plasamentele la alte bănci centrale, BRI și FMI, unde soldul a coborât de la 723,1 milioane de euro (24 octombrie) la 510,2 milioane de euro pe 21 noiembrie.

Drepturile Speciale de Tragere (DST-uri) au înregistrat și ele schimbări: de la 11,1 milioane de euro la 24–31 octombrie, acestea au scăzut la doar 2,3 milioane de euro în prima parte a lunii noiembrie, .

Stocul de aur, în schimb, a rămas relativ stabil și oscilat ușor între 8,231 și 8,489 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.