Spor salarial de până la 40% pentru angajații din managementul crizelor, aprobat în prima lectură

12 Dec. 2025, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede acordarea unui spor salarial de până la 40% pentru angajații instituțiilor statului implicați în monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și managementul crizelor.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, vizează personalul cu atribuții directe din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC). Potrivit autorilor, sporul ar urma să fie calculat din suma anuală a salariilor de bază.

Proiectul mai prevede majorarea cu 10 clase succesive a grilelor de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție din aceste domenii. De asemenea, sunt incluse modificări ce vizează administrația publică locală, precum acordarea unor sporuri de până la 50% din salariul de bază pentru primari și alți funcționari locali, în anumite condiții.

Un alt element îl constituie majorarea plății compensatorii pentru angajații bugetari de la 5 500 la 6 300 de lei, în contextul creșterii salariului minim pe țară, propus pentru anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se va calcula ca diferență dintre suma de 6 300 de lei și salariul lunar determinat conform legii, fiind recalculată proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Noile prevederi urmează să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2026, după adoptarea proiectului în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Ian. 2026, 10:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Prăbușirea prețului petrolului rusesc, care se vinde cu un discount de aproape 50% față de cotațiile internaționale, a determinat cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia să ceară sprijin guvernului. Aflată sub sancțiuni americane, compania Lukoil a solicitat Ministerului Energiei modificarea modului de impozitare, astfel încât să poată beneficia de plăți din bugetul federal.

Potrivit presei ruse, compania cere ajustarea formulei mecanismului de „demfer” introdus în 2018 pentru stabilizarea prețurilor la carburanți. În prezent, din cauza creșterii discountului la țițeiul rusesc, companiile petroliere ar urma să plătească sume importante la buget în cadrul acestui mecanism. Doar în luna decembrie, plățile ar putea ajunge la 13 miliarde de ruble. Lukoil propune limitarea discountului luat în calcul la 10–15 dolari pe baril, ceea ce ar elimina obligațiile de plată și ar permite, dimpotrivă, accesarea de fonduri bugetare.

Industria petrolieră rusă este îngrijorată de creșterea diferenței dintre prețul petrolului Urals și cel al Brent, situație care a dus mecanismul de compensare „în zona negativă”. Dacă în anii precedenți bugetul rus a plătit companiilor petroliere sute de miliarde de ruble prin acest sistem, acum situația s-a inversat, iar firmele ar putea fi nevoite să verse zeci de miliarde la buget în lunile de iarnă.

Această evoluție lovește puternic în finanțele companiilor, care deja se confruntă cu scăderi drastice ale profiturilor. Lukoil a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o înjumătățire a profitului, iar Rosneft, liderul industriei rusești, a anunțat o reducere de trei ori a profitului în perioada ianuarie–septembrie.

Situația este agravată de scăderea cotațiilor internaționale. Prețul mediu al petrolului Urals a coborât în decembrie la aproximativ 39 de dolari pe baril, iar în ianuarie la 35–37 de dolari, cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, la un preț sub 40 de dolari pe baril, aproape jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia devin neprofitabile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat anterior că discountul pentru petrolul rusesc a fost de aproape 15% în trimestrele doi și trei, ajungând la 17% în octombrie. Reprezentanții instituției consideră însă că extinderea discountului este un fenomen temporar, menționând că exportatorii ruși au reușit să-și diversifice rutele de livrare și să se adapteze la noile condiții de piață.