Transnistria trăiește din piața UE: 7 din 10 exporturi merg spre Europa

Exporturile agenților economici din regiunea transnistreană către statele membre ale Uniunii Europene au constituit, în anul 2025, 71% din totalul livrărilor externe, potrivit Biroului Politici de Reintegrare.

Deși ponderea exporturilor către UE rămâne ridicată, aceasta este mai mică decât în anii precedenți. În 2023, exporturile spre piața comunitară au atins un maxim de 83%, iar în 2024 s-au situat la aproximativ 75%. Prin comparație, în 2019, doar 49% din exporturile regiunii erau orientate către Uniunea Europeană.

Evoluția pe termen mediu indică o consolidare a prezenței pe piața UE: de la circa 58–60% în perioada 2020–2021, ponderea exporturilor a crescut la aproximativ 65% în 2022, urmată de vârful din 2023, înainte de ajustarea din 2024–2025.

În același timp, importurile din Uniunea Europeană au reprezentat anul trecut 48% din total, un nivel apropiat de cel din 2024 (circa 45%), dar inferior celui din 2023, când ajunseseră la 54%.

Principalele destinații ale exporturilor către UE în 2025 au fost România, Polonia și Italia. Totodată, pe parcursul anului au fost eliberate 3 894 de certificate de origine, dintre care 2 099 au confirmat originea preferențială a mărfurilor în comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene.

Autoritățile menționează că utilizarea documentelor de model național și desfășurarea tranzacțiilor prin punctele de control monitorizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova au contribuit semnificativ la aprofundarea integrării economice a regiunii transnistrene în piața UE și la uniformizarea regulilor comerciale pe întreg teritoriul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#transnistria #export #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.