Orzul Moldovei, mai scump decât grâul. Anomalia care arată dezastrul din agricultură

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din ultimii ani în prima jumătate a sezonului 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 124.184 tone de orz, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, confirmând o redresare clară a acestui segment al pieței cerealelor.

Spre deosebire de grâu, orzul a beneficiat de o evoluție favorabilă a prețurilor. Prețul mediu de export a ajuns la 3,59 lei/kg, cu 14% mai mult decât în 2024 (3,15 lei/kg) și cu 19% peste nivelul din 2023, când orzul se vindea în medie cu doar 3,01 lei/kg. Mai mult, în sezonul curent orzul a depășit chiar și grâul ca preț, o situație rară pe piața cerealelor, unde grâul alimentar este de regulă produsul premium.

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în venituri. În iulie–decembrie 2025, exporturile de orz au generat 445,2 milioane lei, cu aproape 29% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 345 milioane lei. Chiar și față de 2023, când volumele exportate au fost mai mari, dar la prețuri mult mai mici, rezultatul financiar din acest sezon este cu 11% mai ridicat, confirmând că 2025–2026 este unul dintre cele mai bune sezoane pentru orz din ultimii ani din punct de vedere valoric.

În luna decembrie 2025, exporturile de orz au fost practic epuizate: au fost livrate doar 376 de tone, echivalentul a aproximativ 15 camioane, iar fluxul comercial s-a încheiat încă din 11 decembrie, semn al golirii rapide a stocurilor. În această lună, o singură companie – AGRO-NOVA PRIM SRL – a mai realizat exporturi, ceea ce confirmă lipsa de marfă disponibilă pe piață.

Piața exporturilor de orz rămâne însă extrem de concentrată. Primele trei companii au realizat 80% din volumul total exportat: RUSAGRO-PRIM SRL – 42.040 tone (34%), OROM-IMEXPO SRL – 36.104 tone (29%) și AGRO-NOVA PRIM SRL – 21.801 tone (18%). Împreună, aceste firme domină aproape complet fluxul de export al orzului moldovenesc.

Pe harta destinațiilor externe, Cipru a fost liderul absolut, cu 53.896 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg. Totuși, potrivit lui Iurie Rija, Cipru a funcționat în principal ca hub logistic, de unde orzul moldovenesc a fost redirecționat către alte piețe din Mediterana și Orientul Mijlociu. Libanul a plătit un preț mai mare, de 3,92 lei/kg, iar livrările către Italia, Grecia și Emiratele Arabe Unite confirmă reorientarea exporturilor moldovenești către piețe alternative, mai flexibile și mai profitabile. În acest sezon, România a jucat doar un rol secundar în comerțul cu orz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.