FMI înrăutățește din nou prognoza pentru economia Rusiei. Creștere sub 1% și stagnare prelungită

21 Ian. 2026, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2026, 10:28 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele privind ritmul de creștere al economiei ruse. Potrivit noii evaluări publicate în luna ianuarie, produsul intern brut al Rusiei va crește în 2026 cu doar 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estimarea din octombrie și cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza avansată de FMI în ianuarie 2025.

Astfel, economia rusă va crește în acest an de patru ori mai lent decât economia globală (+3,3%) și de trei ori mai lent decât economia SUA (+2,4%). Comparativ cu China, unde FMI anticipează un avans de 4,5%, Rusia va rămâne în urmă de 5,6 ori, iar față de India – de opt ori. Dintre marile economii ale lumii, un ritm de creștere mai slab decât cel al Rusiei este prognozat doar pentru Japonia (+0,7%).

Pentru anul trecut, FMI estimează că economia Rusiei a crescut cu doar 0,6%, de șapte ori mai puțin decât în 2024 (4,2%) și de aproape patru ori sub prognoza inițială a Guvernului, care anunța o creștere de 2,3%. În toamnă, Cabinetul de miniștri a redus drastic estimarea la 1%, iar în decembrie președintele Vladimir Putin a cerut autorităților și Băncii Centrale măsuri urgente pentru accelerarea economiei.

Experții FMI nu împărtășesc însă acest optimism. Potrivit evaluărilor instituției, nici în 2027 ritmul de creștere al economiei ruse nu va depăși 1%, rămânând de trei ori sub media globală și de două ori sub nivelul SUA. Comparativ cu prognoza din octombrie, așteptările pentru anul viitor au fost reduse cu 1 punct procentual.

Directorul Centrului de Cercetare a Politicii Economice de la Universitatea de Stat din Moscova, Oleg Buklemîșev, avertizează că economia ar putea intra chiar în declin. „Creșterea este concentrată aproape exclusiv în sectoarele legate de industria militară. Întreprinderile civile, în cel mai bun caz, stagnează, iar multe sunt deja în scădere”, a declarat acesta.

Economista Elina Rîbakova, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională din Washington, susține că producția din sectoarele militare a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce restul economiei stagnează. Potrivit ei, o mare parte din investițiile limitate sunt direcționate către susținerea războiului, iar în regiunile sărace se conturează o adevărată „economie a morții”, în care primele mari oferite pentru contractele cu Ministerul Apărării fac ca moartea pe front să devină mai profitabilă decât viața civilă până la pensionare.

Guvernul rus anticipează o accelerare a creșterii economice la 1,3% în acest an și până la 2,8% în 2027, însă decalajul dintre discursul oficial și realitatea economică se adâncește. Potrivit analistului Zhu Chao, de la centrul de analiză chinez ANBOUND, sectorul apărării „absoarbe resursele bugetare, forța de muncă și capitalul în detrimentul economiei civile”, iar mobilizarea și presiunile demografice agravează deficitul de personal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.