FMI înrăutățește din nou prognoza pentru economia Rusiei. Creștere sub 1% și stagnare prelungită

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele privind ritmul de creștere al economiei ruse. Potrivit noii evaluări publicate în luna ianuarie, produsul intern brut al Rusiei va crește în 2026 cu doar 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estimarea din octombrie și cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza avansată de FMI în ianuarie 2025.

Astfel, economia rusă va crește în acest an de patru ori mai lent decât economia globală (+3,3%) și de trei ori mai lent decât economia SUA (+2,4%). Comparativ cu China, unde FMI anticipează un avans de 4,5%, Rusia va rămâne în urmă de 5,6 ori, iar față de India – de opt ori. Dintre marile economii ale lumii, un ritm de creștere mai slab decât cel al Rusiei este prognozat doar pentru Japonia (+0,7%).

Pentru anul trecut, FMI estimează că economia Rusiei a crescut cu doar 0,6%, de șapte ori mai puțin decât în 2024 (4,2%) și de aproape patru ori sub prognoza inițială a Guvernului, care anunța o creștere de 2,3%. În toamnă, Cabinetul de miniștri a redus drastic estimarea la 1%, iar în decembrie președintele Vladimir Putin a cerut autorităților și Băncii Centrale măsuri urgente pentru accelerarea economiei.

Experții FMI nu împărtășesc însă acest optimism. Potrivit evaluărilor instituției, nici în 2027 ritmul de creștere al economiei ruse nu va depăși 1%, rămânând de trei ori sub media globală și de două ori sub nivelul SUA. Comparativ cu prognoza din octombrie, așteptările pentru anul viitor au fost reduse cu 1 punct procentual.

Directorul Centrului de Cercetare a Politicii Economice de la Universitatea de Stat din Moscova, Oleg Buklemîșev, avertizează că economia ar putea intra chiar în declin. „Creșterea este concentrată aproape exclusiv în sectoarele legate de industria militară. Întreprinderile civile, în cel mai bun caz, stagnează, iar multe sunt deja în scădere”, a declarat acesta.

Economista Elina Rîbakova, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională din Washington, susține că producția din sectoarele militare a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce restul economiei stagnează. Potrivit ei, o mare parte din investițiile limitate sunt direcționate către susținerea războiului, iar în regiunile sărace se conturează o adevărată „economie a morții”, în care primele mari oferite pentru contractele cu Ministerul Apărării fac ca moartea pe front să devină mai profitabilă decât viața civilă până la pensionare.

Guvernul rus anticipează o accelerare a creșterii economice la 1,3% în acest an și până la 2,8% în 2027, însă decalajul dintre discursul oficial și realitatea economică se adâncește. Potrivit analistului Zhu Chao, de la centrul de analiză chinez ANBOUND, sectorul apărării „absoarbe resursele bugetare, forța de muncă și capitalul în detrimentul economiei civile”, iar mobilizarea și presiunile demografice agravează deficitul de personal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #FMI #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.