Igor Grosu, despre posibila scumpire a luminii: ”ANRE să analizeze cifrele, sper să nu fie motive”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat cererile depuse de furnizorii de energie electrică și a subliniat că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică trebuie să examineze atent datele înainte de a lua o decizie.

„ANRE trebuie foarte atent să analizeze cifrele și să ne spună dacă este temei pentru așa ceva sau nu. Am auzit ce a spus domnul ministru. O să fie azi aici și în mod cert o să fie adresată întrebarea. Sper să nu fie motive”, a afirmat Igor Grosu.

Declarațiile vin după ce furnizorii de energie electrică au depus cereri de ajustare a tarifelor pentru consumatorii finali. Premier Energy, care deservește consumatorii din centrul și sudul Republicii Moldova, cere ajustarea tarifului de la 3,59 lei/kWh la 3,83 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7%. În același timp, FEE Nord solicită majorarea tarifului cu 8%, de la 4 lei/kWh la 4,32 lei/kWh.

Anterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat că, în acest moment, nu există elemente care să indice o ajustare semnificativă a tarifului.

„Elemente de ajustare semnificativă a tarifului, de fapt, nu sunt. Achizițiile din decembrie și ianuarie s-au făcut la un preț puțin mai mare decât cel inclus în tarif, însă, potrivit prognozelor, prețul mediu ponderat de achiziție ar urma să aibă o tendință de scădere. Ne așteptăm ca ANRE să se expună asupra solicitării, dar ajustare semnificativă nu este prevăzută”, a declarat ministrul.

Ultima modificare a tarifelor la energia electrică a fost aprobată în vara anului 2025, când prețurile au fost reduse. În prezent, consumatorii din nordul țării achită 4 lei/kWh (fără TVA), iar cei din centrul și sudul țării – 3,59 lei/kWh (fără TVA).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif la energie electrică #scumpire #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.