Igor Grosu, despre posibila scumpire a luminii: ”ANRE să analizeze cifrele, sper să nu fie motive”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat cererile depuse de furnizorii de energie electrică și a subliniat că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică trebuie să examineze atent datele înainte de a lua o decizie.

„ANRE trebuie foarte atent să analizeze cifrele și să ne spună dacă este temei pentru așa ceva sau nu. Am auzit ce a spus domnul ministru. O să fie azi aici și în mod cert o să fie adresată întrebarea. Sper să nu fie motive”, a afirmat Igor Grosu.

Declarațiile vin după ce furnizorii de energie electrică au depus cereri de ajustare a tarifelor pentru consumatorii finali. Premier Energy, care deservește consumatorii din centrul și sudul Republicii Moldova, cere ajustarea tarifului de la 3,59 lei/kWh la 3,83 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7%. În același timp, FEE Nord solicită majorarea tarifului cu 8%, de la 4 lei/kWh la 4,32 lei/kWh.

Anterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat că, în acest moment, nu există elemente care să indice o ajustare semnificativă a tarifului.

„Elemente de ajustare semnificativă a tarifului, de fapt, nu sunt. Achizițiile din decembrie și ianuarie s-au făcut la un preț puțin mai mare decât cel inclus în tarif, însă, potrivit prognozelor, prețul mediu ponderat de achiziție ar urma să aibă o tendință de scădere. Ne așteptăm ca ANRE să se expună asupra solicitării, dar ajustare semnificativă nu este prevăzută”, a declarat ministrul.

Ultima modificare a tarifelor la energia electrică a fost aprobată în vara anului 2025, când prețurile au fost reduse. În prezent, consumatorii din nordul țării achită 4 lei/kWh (fără TVA), iar cei din centrul și sudul țării – 3,59 lei/kWh (fără TVA).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif la energie electrică #scumpire #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.