De la boom la frână bruscă: moldovenii au investit 41,15 milioane în bonduri, de patru ori mai puțin ca în ianuarie

41,15 milioane de lei au fost investiți în obligațiuni de stat de către cetățeni în perioada 9–18 februarie 2026, prin intermediul platformei gestionate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit datelor oficiale, peste 600 de persoane au subscris valori mobiliare de stat în valoare totală de 41,15 milioane de lei. Din această sumă, 32,81 milioane de lei au fost direcționate către obligațiuni cu maturitate de 2 ani, care oferă o dobândă anuală fixă de 7,05%, iar 8,34 milioane de lei au fost investite în obligațiuni cu termen de 3 ani, cu o rată anuală de 7,15%.

Comparativ cu subscrierea precedentă, desfășurată în perioada 12–21 ianuarie, volumul investițiilor din februarie este semnificativ mai mic. În ianuarie, cetățenii au investit 151,98 milioane de lei, de aproape patru ori mai mult decât în februarie. Atunci, 140,75 milioane de lei au fost plasate în obligațiuni cu maturitate de 1 an, cu o dobândă anuală de 7%, iar 11,23 milioane de lei au fost direcționate către obligațiuni cu termen de 4 ani, cu o dobândă de 7,35%.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor reamintesc că emisiunile de valori mobiliare de stat sunt organizate lunar, dobânda este fixă și neimpozabilă, iar plățile sunt efectuate semianual, direct în conturile bancare ale investitorilor.

Următoarea perioadă de subscriere va avea loc între 9 și 18 martie, când vor fi disponibile obligațiuni cu maturități de 2 și 4 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#subscrieri #obligatiuni de stat #Investiții #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi