Bolea, încurcat în milioane! La Guvern uită, la TV știe exact cât plătește statul pentru litigiile de la drumuri

18 Mart. 2026, 13:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2026, 13:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a oferit declarații contradictorii în privința sumelor pe care statul trebuie să le achite companiilor implicate în reabilitarea drumurilor, în contextul unor litigii vechi de peste un deceniu.

După ședința Guvernului, Bolea a declarat că în Fondul Rutier sunt prevăzute „câteva sute de milioane de lei” pentru despăgubiri, însă a recunoscut că nu își amintește suma exactă.

„Sunt prevăzute în fondul rutier plățile către unele companii cărora, în 2014–2015, le-au fost, în mod abuziv, anulate contractele de execuție a lucrărilor. Pentru acest an sunt prevăzute câteva sute de milioane din fondul rutier, nu țin minte exact suma”, a declarat ministrul.

În schimb, cu doar o săptămână înainte, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, oficialul a indicat o cifră concretă: 220 de milioane de lei, sumă pe care statul ar urma să o plătească în 2026.

Potrivit lui Bolea, aceste plăți sunt rezultatul unor litigii inițiate încă în anii 2014–2015, după rezilierea contractelor cu mai multe companii de construcții. Unele cazuri au ajuns inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar deciziile obligă acum statul să achite despăgubiri.

Ministrul a oferit exemplul companiei Strabag, al cărei contract a fost reziliat în trecut, iar ulterior litigiul a fost tranșat în instanță.

„Sunt judecăți care au început în 2014–2015 și acum au ajuns până la CEDO, iar noi le plătim aceste datorii. Când închei un contract, ca stat, îți asumi niște obligații pe care trebuie să le onorezi, chiar dacă ești stat”, a explicat Bolea.

În consecință, o parte din bani din Fondul Rutier sunt direcționați anual către plata despăgubirilor, în detrimentul investițiilor în reparația drumurilor.

Potrivit estimărilor prezentate de ministru, aproximativ jumătate din banii care ar trebui alocați lucrărilor capitale ajung să acopere costuri generate de procese și contracte reziliate în trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

31 Aug. 2026, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 11:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!