Prima bicicletă care își menține echilibrul și se conduce singură. A fost creată de un inginer în timpul său liber

Un inginer chinez a creat prima bicicletă care își menține echilibrul chiar dacă nimeni nu este lângă ea. De asemenea, ea se poate conduce singură până la destinația selectată.

În timpul său liber, inginerul a creat un sistem giroscopic pentru echilibrarea unei biciclete, indiferent dacă aceasta se află în mișcare sau în repaos. Pentru aceasta a folosit un accelerometru și senzori giroscopici comparabili celor întâlniți deja în arsenalul telefoanelor mobile.

Bicileta este dotată cu un computer conectat la un dispozitiv inerțial, având cel puțin un element care se rotește la turație destul de mare, încetinirea sau accelerarea acestuia oferind un „punct de sprijin” pentru bicicleta aflată doar pe cele două roți. Acest mecanism generează suficientă inerție angulară pentru a contracara tendința bicicletei de a cădea. Efectul este și mai ușor de întreținut în timp ce bicicleta electrică se află în mișcare.

Adevărata provocare pentru obținerea unei biciclete complet autonome este acomodarea senzorilor de proximitate și computerul pentru navigație, fără a depăși constrângerile de spațiu și greutate ale unei biciclete de oraș. Pentru funcția de detectare și evitare a obstacolelor, Zhi Hui Jin a proiectat un sistem de control automat – care utilizează un algoritm de percepție și control personalizat – pe care l-a legat de senzori și un computer dedicat.

Bicicleta lui Zhi Jui Jun este mai mult o jucărie telecomandată decât un vehicul cu adevărat autonom, însă asta nu exclude posibilitatea ca pe viitor să fie creată o versiune mai sofisticată.

#inventie #bicileta autonoma #conduce singura #timp liber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.