Prima bicicletă care își menține echilibrul și se conduce singură. A fost creată de un inginer în timpul său liber

Un inginer chinez a creat prima bicicletă care își menține echilibrul chiar dacă nimeni nu este lângă ea. De asemenea, ea se poate conduce singură până la destinația selectată.

În timpul său liber, inginerul a creat un sistem giroscopic pentru echilibrarea unei biciclete, indiferent dacă aceasta se află în mișcare sau în repaos. Pentru aceasta a folosit un accelerometru și senzori giroscopici comparabili celor întâlniți deja în arsenalul telefoanelor mobile.

Bicileta este dotată cu un computer conectat la un dispozitiv inerțial, având cel puțin un element care se rotește la turație destul de mare, încetinirea sau accelerarea acestuia oferind un „punct de sprijin” pentru bicicleta aflată doar pe cele două roți. Acest mecanism generează suficientă inerție angulară pentru a contracara tendința bicicletei de a cădea. Efectul este și mai ușor de întreținut în timp ce bicicleta electrică se află în mișcare.

Adevărata provocare pentru obținerea unei biciclete complet autonome este acomodarea senzorilor de proximitate și computerul pentru navigație, fără a depăși constrângerile de spațiu și greutate ale unei biciclete de oraș. Pentru funcția de detectare și evitare a obstacolelor, Zhi Hui Jin a proiectat un sistem de control automat – care utilizează un algoritm de percepție și control personalizat – pe care l-a legat de senzori și un computer dedicat.

Bicicleta lui Zhi Jui Jun este mai mult o jucărie telecomandată decât un vehicul cu adevărat autonom, însă asta nu exclude posibilitatea ca pe viitor să fie creată o versiune mai sofisticată.

#inventie #bicileta autonoma #conduce singura #timp liber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi