Concentrare periculoasă! Trei companii controlează jumătate din exporturile de floarea-soarelui

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nivel record în sezonul 2025–2026, depășind 703 mii tone și generând venituri de aproape 8 miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija .

Datele arată că este cel mai performant sezon din istorie, atât ca volum, cât și ca valoare. Comparativ, în sezonul precedent exporturile au adus circa 5,3 miliarde lei, iar în 2023–2024 doar 2,9 miliarde lei, ceea ce evidențiază o creștere accelerată alimentată atât de prețuri mai mari, cât și de cererea externă.

Prețul mediu de export a urcat la 11,36 lei/kg, iar în martie 2026 a ajuns deja la peste 12 lei/kg, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au redus oferta globală de oleaginoase și au împins în sus cotațiile. În primele zile din aprilie, prețul a atins chiar 12,22 lei/kg, un maxim al sezonului.

În pofida faptului că stocurile interne erau estimate la doar 150–200 mii tone la începutul primăverii, exporturile au continuat într-un ritm ridicat. Numai în martie au fost livrate aproape 92 mii tone, un volum neobișnuit de mare pentru această perioadă a anului.

Piața este concentrată, primele trei companii controlând 45% din exporturi. Lider este „OROM-IMEXPO”, cu peste 147 mii tone, urmat de „RUSAGRO-PRIM” și „VADALEX GRAINS”.

La nivel geografic, exporturile sunt dominate de două piețe: Turcia, care absoarbe 54% din total, și România, cu 35%, cele două țări cumulând 88% din livrări. Alte destinații, precum Bulgaria, Polonia sau Germania, au ponderi mult mai mici, dar uneori oferă prețuri mai ridicate.

Analiza evidențiază că acest boom este alimentat în mare parte de contextul extern, în special de instabilitatea geopolitică, care a creat oportunități pentru exportatorii moldoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floareasoarelui #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.