Concentrare periculoasă! Trei companii controlează jumătate din exporturile de floarea-soarelui

13 Apr. 2026, 09:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Apr. 2026, 09:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nivel record în sezonul 2025–2026, depășind 703 mii tone și generând venituri de aproape 8 miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija .

Datele arată că este cel mai performant sezon din istorie, atât ca volum, cât și ca valoare. Comparativ, în sezonul precedent exporturile au adus circa 5,3 miliarde lei, iar în 2023–2024 doar 2,9 miliarde lei, ceea ce evidențiază o creștere accelerată alimentată atât de prețuri mai mari, cât și de cererea externă.

Prețul mediu de export a urcat la 11,36 lei/kg, iar în martie 2026 a ajuns deja la peste 12 lei/kg, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au redus oferta globală de oleaginoase și au împins în sus cotațiile. În primele zile din aprilie, prețul a atins chiar 12,22 lei/kg, un maxim al sezonului.

În pofida faptului că stocurile interne erau estimate la doar 150–200 mii tone la începutul primăverii, exporturile au continuat într-un ritm ridicat. Numai în martie au fost livrate aproape 92 mii tone, un volum neobișnuit de mare pentru această perioadă a anului.

Piața este concentrată, primele trei companii controlând 45% din exporturi. Lider este „OROM-IMEXPO”, cu peste 147 mii tone, urmat de „RUSAGRO-PRIM” și „VADALEX GRAINS”.

La nivel geografic, exporturile sunt dominate de două piețe: Turcia, care absoarbe 54% din total, și România, cu 35%, cele două țări cumulând 88% din livrări. Alte destinații, precum Bulgaria, Polonia sau Germania, au ponderi mult mai mici, dar uneori oferă prețuri mai ridicate.

Analiza evidențiază că acest boom este alimentat în mare parte de contextul extern, în special de instabilitatea geopolitică, care a creat oportunități pentru exportatorii moldoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.