Statul intră peste munca „la negru”: zilierii, obligați să fie înregistrați digital, cu voucher pentru fiecare zi

22 Apr. 2026, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
22 Apr. 2026, 12:43 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Munca zilierilor intră într-o nouă etapă: fiecare zi lucrată va fi înregistrată electronic și confirmată printr-un voucher digital, care va deveni dovada oficială a activității și a plății primite. Guvernul a aprobat crearea sistemului „e-Zilieri”, iar schimbarea promite să aducă mai multă transparență într-un sector unde munca nedeclarată rămâne o problemă majoră.

În noul mecanism, angajatorul va trebui să înregistreze zilierul în platformă înainte de începerea lucrului, indicând identitatea acestuia, activitatea prestată, numărul de ore și remunerația. Pe baza acestor date va fi generat voucherul digital, care confirmă toate detaliile zilei de muncă, inclusiv locul activității și plata. Documentul va fi stocat în sistem și va avea valoare juridică, iar la solicitarea lucrătorului poate fi tipărit la finalul zilei.

Una dintre cele mai importante schimbări este eliminarea completă a registrelor pe hârtie. Autoritățile au decis să renunțe inclusiv la varianta unui sistem mixt, tocmai pentru a evita menținerea practicilor informale. În noul model, toate informațiile vor fi disponibile în timp real pentru instituțiile de control, în special pentru Inspectoratul de Stat al Muncii.

„Ne dorim să îmbunătățim protecția socială a zilierilor, prin recunoașterea activității și a contribuției la bugetul asigurărilor sociale, astfel încât oamenii care muncesc să fie protejați și să primească pensiile meritate”, a spus Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Sistemul introduce și reguli mai clare privind plata. Remunerația zilierului nu va putea fi mai mică decât salariul minim pentru o zi de lucru, iar impozitele și contribuțiile sociale vor fi reținute conform legii. Voucherul digital va servi drept dovadă a plății, ceea ce înseamnă că fiecare zi lucrată va conta oficial la calcularea stagiului de muncă și a drepturilor sociale.

Autoritățile explică faptul că actualul sistem, bazat pe evidență manuală, este greoi și descurajant atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători. În lipsa unei evidențe clare, mulți zilieri nu au garanția că veniturile lor sunt raportate, iar statul pierde contribuții importante. Chiar dacă numărul zilierilor declarați a crescut în ultimii ani, acesta rămâne sub nivelul real al forței de muncă sezoniere.

Pentru angajatori, digitalizarea ar trebui să simplifice procedurile. Datele vor putea fi reutilizate pentru lucrătorii care revin sezonier, iar raportările fiscale vor fi generate mai ușor direct din sistem. În același timp, autoritățile estimează costuri de circa 450 de mii de lei pentru 2026, în principal pentru mentenanță și ajustări tehnice ale platformei.

Noua lege este planificată să intre în vigoare la 1 iunie 2026, iar până atunci Guvernul trebuie să adopte toate regulamentele necesare pentru funcționarea sistemului. Datele existente pe suport de hârtie vor fi transferate în platformă, pentru a asigura continuitatea evidenței muncii zilierilor.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul zilierilor pentru care au fost declarate contribuții a crescut de la 6 687 în 2023 până la 10 425 în anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

24 Apr. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Apr. 2026, 15:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova își dorește integrarea rapidă în Uniunea Europeană, dar mizează pe reforme economice solide și instituții funcționale pentru a deveni un membru competitiv, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Mesajul a fost transmis la Forumul Economic de la Delphi, din Grecia, în cadrul unui panel dedicat viitorului Europei.

Popșoi a subliniat că extinderea Uniunii Europene trebuie să fie însoțită de o integrare economică mai profundă. „Extinderea este un lucru bun și o susțin pe deplin, dar fără aprofundarea instituțiilor europene – o uniune bancară, financiară și piețe de capital funcționale – nu vom putea vorbi despre un progres real”, a declarat oficialul.

El a atras atenția asupra potențialului economic nevalorificat al pieței unice europene, afectată de bariere interne.

„Dacă aceste fricțiuni ar fi eliminate, economia europeană ar putea aproape să se dubleze”, a spus ministrul, evidențiind impactul direct asupra creșterii economice.

Totodată, ministrul de externe a menționat că fragmentarea actuală afectează competitivitatea sectorului tehnologic european.

„Există inițiative pentru a accelera sectorul IT european, însă, în ansamblu, acesta rămâne mai mic decât o singură companie globală, precum Microsoft”, a explicat Popșoi.

Referindu-se la parcursul Republicii Moldova, oficialul a precizat că autoritățile își doresc aderarea cât mai rapidă, dar fără a compromite calitatea reformelor. „Ca reprezentant al cetățenilor, mi-aș dori ca Moldova să fie deja membră a Uniunii Europene, însă construirea instituțiilor solide necesită timp”, a afirmat el.

În acest context, Popșoi a insistat că reformele economice și instituționale sunt realizate în primul rând pentru cetățeni: „Construim instituții durabile, astfel încât să fim competitivi în piața unică și să avem un sistem economic și democratic stabil”.

În final, acesta a reiterat că Republica Moldova susține un proces de aderare bazat pe merit, fără derogări.

„Ne dorim să devenim membri cu drepturi depline, în aceleași condiții ca toate celelalte state, contribuind la economia europeană și beneficiind de aceleași oportunități”, a conchis Mihai Popșoi.

Forumul Economic de la Delphi este una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa de Sud-Est, care reunește anual lideri politici, oficiali guvernamentali, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și academic. Evenimentul din acest an, ajuns la cea de-a XI-a ediție, abordează tendințele actuale privind provocările geopolitice și economice, riscurile climatice și transformarea digitală. Discuțiile vizează identificarea unor soluții comune pentru o dezvoltare durabilă și echitabilă, cu accent pe dialog, cooperare și inovare.