Floarea-soarelui ține în viață exporturile de cereale ale Moldovei

Exporturile de semințe oleaginoase ale Republicii Moldova au intrat în martie 2026 pe o pantă descendentă, însă nu din motive structurale, ci ca parte a unui ciclu sezonier normal. Analiza realizată de economistul Iurie Rija arată că livrările externe au scăzut la 92,4 mii tone, cu circa 19% sub nivelul din februarie, iar veniturile au coborât la aproximativ 1,1 miliarde de lei, minus 15–16% .

Declinul vine după un vârf sezonier înregistrat în lunile de iarnă, când exportatorii au valorificat masiv recolta din 2025. Potrivit analizei, nu este vorba despre un recul al sectorului, ci despre „răcirea” naturală a fluxurilor comerciale.

Structura exporturilor rămâne însă extrem de concentrată. Semințele de floarea-soarelui domină aproape total piața, cu 99% din volum și valoare. Practic, Moldova continuă să funcționeze pe un model de export monoproduct, în care celelalte culturi au o contribuție marginală, dar adesea mai profitabilă pe tonă .

Paradoxul lunii martie: deși volumele au scăzut, diversificarea a crescut. Au apărut în export soia, alte oleaginoase și chiar susan – acesta din urmă livrat în cantități simbolice, dar la un preț de peste 287 mii lei/tonă, de zeci de ori mai mare decât floarea-soarelui. Acest lucru indică o orientare timidă spre nișe cu marje mai ridicate.

Pe piețele externe, Turcia rămâne principalul cumpărător, absorbind circa 70% din exporturile de floarea-soarelui, urmată de România și Bulgaria. Totuși, piețele mai îndepărtate, precum Polonia și Cehia, oferă prețuri semnificativ mai mari, confirmând o regulă simplă: cu cât piața este mai departe, cu atât marja este mai bună .

Un alt semnal important vine din segmentul rapiței, care practic a dispărut în martie: doar 304 tone exportate, într-o singură tranzacție. Economiștii explică fenomenul prin sezonalitate – stocurile au fost epuizate, iar noi livrări sunt așteptate abia odată cu recolta din vară.

Concluzia analizei este clară: sectorul oleaginos rămâne stabil, dar dependent de floarea-soarelui și de câteva piețe dominante. În același timp, apar semne că exportatorii testează direcții noi, cu potențial de profit mai mare, dar încă nesemnificative ca volum. „Pentru lunile următoare, tendința de scădere a volumelor ar putea continua, urmând ca piața să prindă din nou viteză în a doua jumătate a anului, odată cu noua recoltă”, a conchis Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floareasoarelui #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.