După ratarea a 170 de milioane de dolari de la FMI, Guvernul spune că nu mai caută finanțare

20 Mai 2026, 12:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 12:40 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o nouă etapă a relației cu Fondul Monetar Internațional, în care accentul nu mai este pus pe obținerea de finanțare, ci pe coordonarea politicilor economice și fiscale, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit acestuia, autoritățile nu au solicitat un nou acord de finanțare cu FMI, ci un acord de coordonare a politicilor, pe care îl consideră un semn al maturizării economice a țării.

„Nu-i vorba că FMI nu ne dă bani. Noi nici nu am solicitat un acord de finanțare. Am solicitat un acord de coordonare a politicilor”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că Republica Moldova dispune în prezent de suficiente surse pentru investiții, în special prin fondurile europene, iar rolul noului acord este de a conveni asupra reformelor și măsurilor necesare pentru reducerea deficitului și consolidarea cadrului fiscal și economic.

Ministrul susține că un astfel de acord ar urma să consolideze imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor externi și a instituțiilor financiare internaționale.

„Este deja un alt nivel. Nu mai este o situație în care suntem nevoiți să apelăm la finanțare de nevoie, dar coordonăm politici și viziuni”, a afirmat Gavriliță.

Oficialul a mai menționat că una dintre direcțiile convenite cu FMI este reducerea graduală a deficitului bugetar spre standardele europene, apropiate de nivelul de 3%.

În același timp, ministrul consideră că Republica Moldova va trebui să reducă treptat dependența de împrumuturile concesionale și să se orienteze spre finanțare în condiții de piață.

„Va trebui să fim prezenți pe piață, va trebui să avem eurobonduri și să fim un stat care primește reacția pieței”, a spus Gavriliță.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special în ceea ce privește cheltuielile bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!