Fitch: Economia Moldovei va crește cu 3% în 2026-2027, însă deficitul se apropie de 20% din PIB

27 Mai 2026, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Mai 2026, 10:59 // Actual //  Grîu Tatiana

PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 3% în 2026-2027, însă economia țării rămâne vulnerabilă la noile scumpiri la energie și la tensiunile regionale, avertizează agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings.

Într-un comunicat publicat marți, Fitch arată că prețurile ridicate la energie, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor pune presiune pe inflație și pe deficitul extern al Republicii Moldova. Totuși, agenția consideră că autoritățile au reușit să întărească rezistența economiei prin politici monetare mai stricte, rezerve valutare mai mari și sprijin financiar extern.

„Mixul de politici macroeconomice al Moldovei, inclusiv angajamentul față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a susținut capacitatea țării de a absorbi șocurile externe”, se arată în comunicatul Fitch.

Agenția amintește că economia Republicii Moldova a fost afectată puternic în 2025 de criza energetică provocată de întreruperea livrărilor din Transnistria. În primul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,1%, deși pe întreg anul a fost înregistrată o creștere de 2,3%.

Potrivit Fitch, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile energetice, care acoperă aproximativ 63% din consumul intern. Agenția menționează că prețurile la electricitate au crescut brusc în ianuarie 2025, după oprirea livrărilor din regiunea transnistreană, iar tarifele sunt și acum cu aproximativ 10% mai mari decât înaintea crizei energetice.

Creșterea prețurilor la energie s-a reflectat rapid și în inflație. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a crescut la 6,8% în aprilie 2026, față de media de 5,2% din primul trimestru al anului. Nivelul depășește ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar din acest motiv banca centrală a majorat dobânda de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%.

Raportul conține și o evaluare privind evoluția leului moldovenesc. Fitch susține că moneda națională „a rămas în mare parte stabilă față de euro” de la începutul conflictului dintre Iran și Israel, iar presiunile de pe piața valutară internă au fost limitate.

Potrivit agenției, în martie 2026 oferta netă de valută din partea populației a acoperit 92% din cererea netă de valută a companiilor, comparativ cu 95% în februarie. În același timp, rezervele valutare ale Republicii Moldova au ajuns la 5,2 miliarde de euro la mijlocul lunii mai, echivalentul a peste cinci luni de plăți externe.

Fitch avertizează și asupra deficitului extern uriaș al Republicii Moldova. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 19,5% din PIB în 2025, cel mai mare dintre statele evaluate de agenție cu același calificativ de risc. Pentru perioada 2026–2027, deficitul este estimat la aproximativ 18,3% din PIB.

„Importurile de energie reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la deficitele externe foarte mari ale Moldovei”, subliniază Fitch.

Agenția avertizează că infrastructura energetică a Republicii Moldova rămâne vulnerabilă. Una dintre principalele linii electrice ale țării, Isaccea–Vulcănești, traversează Ucraina și poate fi afectată de problemele din sistemul energetic ucrainean. În același timp, autoritățile se așteaptă ca noua linie Vulcănești–Chișinău, construită împreună cu România, să devină operațională în trimestrul doi al anului 2026. În același timp, instituția apreciază progresul înregistrat în domeniul energiei regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

27 Mai 2026, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mai 2026, 10:12 // Actual //  Ursu Victor

Bolile aparatului circulator au continuat să fie principala cauză a mortalității în Republica Moldova în anul 2025, fiind responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor înregistrate în țară, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică, în baza informațiilor furnizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Potrivit statisticilor, 56,6% din totalul deceselor au fost provocate de bolile aparatului circulator. Pe locul doi se află tumorile maligne, care au reprezentat 17% din totalul deceselor, urmate de bolile aparatului digestiv – 7,8%, bolile aparatului respirator – 4,9%, accidentele, intoxicațiile și traumatismele – 4,7%, iar alte cauze au însumat 9%.

Datele arată diferențe între femei și bărbați în funcție de cauzele deceselor. În cazul bolilor aparatului circulator, femeile au înregistrat o rată a mortalității cu 13,4 puncte procentuale mai mare decât cea a bărbaților, fenomen descris de specialiști drept „supramortalitate feminină”.

În schimb, în cazul mai multor cauze de deces se remarcă o „supramortalitate masculină”. Cea mai mare diferență a fost înregistrată în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,4 ori mai mare comparativ cu cel al femeilor.

Totodată, mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost de peste două ori mai mare în rândul bărbaților. În cazul tumorilor maligne și al bolilor aparatului digestiv, numărul deceselor înregistrate în rândul bărbaților a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în cazul femeilor.

Diferențe importante au fost constatate și la nivel regional. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost înregistrată în regiunea Nord, unde acestea au reprezentat 59,9% din totalul deceselor.

Municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale deceselor provocate de tumori maligne – 19,3% și, respectiv, 17,3%.

În același timp, bolile aparatului digestiv au avut o pondere mai mare în regiunile Centru și Sud, iar cele mai ridicate ponderi ale mortalității prin boli respiratorii și cauze externe – accidente, intoxicații și traume au fost înregistrate în municipiul Chișinău, cu 7% și respectiv 6,1%