Reclamațiile clienților nu vor mai putea fi ignorate. CNPF impune reguli noi pentru bănci și asigurători

Consumatorii de servicii financiare vor beneficia de reguli mai clare și proceduri mai transparente pentru depunerea și soluționarea reclamațiilor, după ce Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un nou Regulament de gestionare și soluționare a reclamațiilor.

Documentul stabilește reguli uniforme pentru toți furnizorii de servicii financiare, inclusiv bănci, companii de asigurări, organizații de creditare nebancară și alte instituții din domeniu.

Potrivit CNPF, noul regulament introduce termene clare pentru examinarea și soluționarea reclamațiilor, obligă furnizorii să informeze clienții despre stadiul dosarelor și permite depunerea sesizărilor prin mai multe canale, inclusiv online.

„Noile prevederi urmăresc să ofere consumatorilor proceduri mai transparente, în conformitate cu bunele practici europene, să consolideze protecția acestora și să contribuie la creșterea încrederii în serviciile financiare”, se arată în comunicatul CNPF.

De asemenea, instituțiile financiare vor fi obligate să țină evidența tuturor reclamațiilor primite și să transmită periodic către CNPF informații privind modul în care acestea au fost soluționate.

Proiectul regulamentului a fost supus consultărilor publice și avizat de autoritățile competente. Noile reguli vor intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reguli pentru reclamații #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.