Injecție financiară pentru Moldova. 250 de milioane de dolari pentru economie și reforme

05 Iun. 2026, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 10:28 // Actual //  Ursu Victor

Consiliul directorilor executivi ai Banca Mondială a aprobat un nou Împrumut pentru Politici de Creștere, Reziliență și Dezvoltare (DPL) destinat Republicii Moldova, în valoare de 250 de milioane de dolari. Fondurile vor sprijini reformele economice, crearea locurilor de muncă, consolidarea rezilienței și avansarea procesului de integrare europeană.

Potrivit instituției financiare internaționale, împrumutul reprezintă prima dintre două operațiuni planificate și este construit pe baza reformelor implementate anterior, a unei analize economice aprofundate și a cooperării strânse cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Programul are drept obiectiv consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața șocurilor economice și susținerea parcursului de aderare la UE, complementând Planul european de Creștere și Reformă pentru Moldova. Totodată, acesta este aliniat Cadrului de Parteneriat al Grupului Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, care urmărește creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea capitalului uman și sporirea investițiilor în reziliență.

„O reorientare decisivă către o creștere bazată pe productivitate și incluzivă va ajuta semnificativ Moldova să se apropie de nivelurile de venit din Uniunea Europeană. Moldova are acum oportunitatea unică de a valorifica impulsul statutului său de țară candidată la aderarea la UE, iar Grupul Banca Mondială va continua să sprijine pe deplin ambițiosul program de reforme al țării”, a declarat Ulrich Schmitt.

Pachetul de reforme susținut de noul împrumut include măsuri pentru creșterea competitivității și transparenței economiei, precum modernizarea sistemului de achiziții publice, simplificarea procedurilor de înregistrare a afacerilor, stimularea inovării și consolidarea protecției consumatorilor în sectorul bancar. De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru promovarea finanțării sustenabile în conformitate cu standardele taxonomiei europene.

Programul vizează și extinderea accesului la educația timpurie, facilitarea formalizării lucrătorilor temporari și consolidarea rezilienței economice. Printre priorități se numără integrarea Republicii Moldova în piața europeană a energiei electrice, modernizarea sistemelor de încălzire centralizată și dezvoltarea infrastructurii de transport conectate la rețeaua europeană TEN-T.

De la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială, în 1992, instituția a alocat peste 1,8 miliarde de dolari pentru mai mult de 45 de proiecte și programe desfășurate în țară. În prezent, alte entități ale Grupului Băncii Mondiale, inclusiv International Finance Corporation și Multilateral Investment Guarantee Agency, sunt implicate în proiecte din sectorul financiar și în susținerea investițiilor private din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 18:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 18:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.