Satele Moldovei rămân fără copii. Chișinăul va avea în curând mai mulți elevi decât toate localitățile rurale la un loc

05 Iun. 2026, 14:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 14:18 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai severe crize demografice din ultimele decenii, iar efectele acesteia se resimt tot mai puternic în sistemul educațional. Expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, avertizează că în următorii ani numărul elevilor va scădea semnificativ, pe fondul reducerii natalității și al migrației populației din mediul rural spre centrele urbane.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a arătat că, deși numărul total al elevilor s-a menținut în ultimul deceniu la aproximativ 335.000, distribuția acestora s-a modificat radical.

Dacă în anul de studii 2015–2016 în școlile din mediul rural învățau 177.500 de elevi, iar în cele urbane 157.000, în anul de studii 2025–2026 situația s-a inversat. În prezent, doar 139.200 de elevi mai învață la sate, comparativ cu 195.500 în orașe.

„Până în anul 2017, în Republica Moldova erau mai mulți elevi la sate decât la orașe. Astăzi situația este inversă, iar tendința se va accentua”, a declarat Ioniță.

Potrivit expertului, municipiul Chișinău concentrează cea mai mare parte a creșterii. În ultimii zece ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 29.000, ajungând la aproximativ 110.000. Estimările arată că în următorii doi ani Chișinăul ar putea avea un număr de elevi egal cu totalul elevilor din toate satele Republicii Moldova, iar în trei-patru ani chiar îl va depăși.

Datele privind natalitatea indică o diminuare dramatică a generațiilor care vor intra în sistemul educațional în următorii ani. Numărul copiilor cu vârsta de până la șase ani a scăzut de la 258.100 în 2015 la 167.500 în 2025, iar până în 2030 ar putea coborî la doar 138.600.

„În perioada 2011–2015 s-au născut 197 de mii de copii, iar în perioada 2021–2025 doar 126 de mii. Avem cu peste 71 de mii de copii mai puțini. Este cea mai redusă natalitate înregistrată vreodată în Republica Moldova”, a subliniat expertul.

Declinul demografic a dus și la reducerea rețelei școlare. Dacă în anul de studii 1990–1991 Republica Moldova avea 1.640 de instituții de învățământ, în prezent mai sunt doar 1.173. În ultimii 35 de ani au fost închise aproape 470 de școli, dintre care 137 doar în ultimul deceniu în mediul rural.

Analiza mai arată că numeroase instituții funcționează mult sub capacitatea proiectată. Gradul mediu de ocupare a școlilor este de numai 52,2%, iar în unele localități învață mai puțin de zece elevi. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, există cazuri în care unui elev îi revin peste 145 de metri pătrați de spațiu școlar.

„Școlile construite pentru generații numeroase de copii au devenit prea mari pentru realitățile demografice actuale. Astăzi avem localități unde în școală învață mai puțin de zece copii”, a explicat expertul.

Cele mai mari concentrări de elevi se regăsesc în Chișinău și în principalele centre urbane ale țării, precum Bălți, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat, Soroca și Durlești. La nivel liceal, aproximativ 40% dintre elevii din întreaga țară sunt concentrați în capitală.

Veaceslav Ioniță avertizează că autoritățile vor fi nevoite să adapteze rapid sistemul educațional la noile realități demografice, întrucât depopularea satelor și scăderea natalității vor continua să transforme profund harta școlară a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 18:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 18:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.