Satele Moldovei rămân fără copii. Chișinăul va avea în curând mai mulți elevi decât toate localitățile rurale la un loc

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai severe crize demografice din ultimele decenii, iar efectele acesteia se resimt tot mai puternic în sistemul educațional. Expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, avertizează că în următorii ani numărul elevilor va scădea semnificativ, pe fondul reducerii natalității și al migrației populației din mediul rural spre centrele urbane.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a arătat că, deși numărul total al elevilor s-a menținut în ultimul deceniu la aproximativ 335.000, distribuția acestora s-a modificat radical.

Dacă în anul de studii 2015–2016 în școlile din mediul rural învățau 177.500 de elevi, iar în cele urbane 157.000, în anul de studii 2025–2026 situația s-a inversat. În prezent, doar 139.200 de elevi mai învață la sate, comparativ cu 195.500 în orașe.

„Până în anul 2017, în Republica Moldova erau mai mulți elevi la sate decât la orașe. Astăzi situația este inversă, iar tendința se va accentua”, a declarat Ioniță.

Potrivit expertului, municipiul Chișinău concentrează cea mai mare parte a creșterii. În ultimii zece ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 29.000, ajungând la aproximativ 110.000. Estimările arată că în următorii doi ani Chișinăul ar putea avea un număr de elevi egal cu totalul elevilor din toate satele Republicii Moldova, iar în trei-patru ani chiar îl va depăși.

Datele privind natalitatea indică o diminuare dramatică a generațiilor care vor intra în sistemul educațional în următorii ani. Numărul copiilor cu vârsta de până la șase ani a scăzut de la 258.100 în 2015 la 167.500 în 2025, iar până în 2030 ar putea coborî la doar 138.600.

„În perioada 2011–2015 s-au născut 197 de mii de copii, iar în perioada 2021–2025 doar 126 de mii. Avem cu peste 71 de mii de copii mai puțini. Este cea mai redusă natalitate înregistrată vreodată în Republica Moldova”, a subliniat expertul.

Declinul demografic a dus și la reducerea rețelei școlare. Dacă în anul de studii 1990–1991 Republica Moldova avea 1.640 de instituții de învățământ, în prezent mai sunt doar 1.173. În ultimii 35 de ani au fost închise aproape 470 de școli, dintre care 137 doar în ultimul deceniu în mediul rural.

Analiza mai arată că numeroase instituții funcționează mult sub capacitatea proiectată. Gradul mediu de ocupare a școlilor este de numai 52,2%, iar în unele localități învață mai puțin de zece elevi. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, există cazuri în care unui elev îi revin peste 145 de metri pătrați de spațiu școlar.

„Școlile construite pentru generații numeroase de copii au devenit prea mari pentru realitățile demografice actuale. Astăzi avem localități unde în școală învață mai puțin de zece copii”, a explicat expertul.

Cele mai mari concentrări de elevi se regăsesc în Chișinău și în principalele centre urbane ale țării, precum Bălți, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat, Soroca și Durlești. La nivel liceal, aproximativ 40% dintre elevii din întreaga țară sunt concentrați în capitală.

Veaceslav Ioniță avertizează că autoritățile vor fi nevoite să adapteze rapid sistemul educațional la noile realități demografice, întrucât depopularea satelor și scăderea natalității vor continua să transforme profund harta școlară a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, evită să intre într-o dispută directă cu directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în privința administrării restaurantelor și cafenelelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. După ce șeful APP, Ion Dodon a declarat, ieri în cadrul emisiuni În context de la Moldova 1, că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea chiflelor, ci de infrastructura aeroportuară, Bolea susține că principala condiție este ca activitățile gestionate de stat să fie profitabile.

Întrebat dacă statul ar trebui să continue comercializarea produselor alimentare la aeroport sau să lase această activitate în seama sectorului privat, ministrul a evitat să se pronunțe tranșant asupra oportunității implicării statului în alimentația publică.

„Din păcate, nu l-am ascultat pe domnul Dodon ca să vin cu un răspuns la poziția dânsului, dar ceea ce știu sigur este că orice ar face statul, trebuie să facă profit și să aibă grijă de bani. Asta este prioritatea numărul unu atunci când administrează investițiile statului”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că o eventuală schimbare a modului de administrare a restaurantelor și cafenelelor ține de competența Agenției Proprietății Publice și a conducerii aeroportului.

„Dacă ei vor lua o decizie împreună cu conducerea aeroportului, decizia le aparține și ei o vor implementa”, a afirmat Bolea, subliniind că Ministerul Infrastructurii nu este responsabil de administrarea economico-financiară a întreprinderilor.

Declarația vine după ce directorul APP, Ion Dodon, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii strategice a aeroportului, precum pista și peroanele, și să lase activitățile comerciale în seama mediului privat.

„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Dodon.

Poziția șefului APP contrastează cu cea exprimată de Vladimir Bolea în martie 2025, când ministrul apăra decizia de preluare a administrării restaurantelor și cafenelelor de către Aeroportul Internațional Chișinău.

La 3 martie 2025, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Bolea declara că administrarea directă a unităților de alimentație publică era o decizie corectă, deoarece aeroportul avea nevoie de venituri suplimentare pentru investiții în infrastructură.

„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, afirma atunci ministrul.

La acel moment, Bolea anunța că cele patru puncte de alimentație publică gestionate direct de aeroport încasaseră aproximativ 300.000 de lei în primele două zile de activitate. Pornind de la aceste rezultate, ministrul estima vânzări de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual.

Cifrele reprezentau însă o proiecție bazată pe încasările din primele două zile, nu un profit confirmat al întreprinderii.

Restaurantele și cafenelele au trecut în administrarea directă a aeroportului la 1 martie 2025, după ce conducerea întreprinderii a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică.

La acea vreme, compania Aerofood critica decizia autorităților și susținea că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro pentru continuarea activității.

În prima săptămână de administrare directă, aeroportul anunța vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei, prezentând rezultatul drept un argument în favoarea noii formule de gestionare.