Scandal de proporții: 10 bănci de peste Prut, amendate cu 710 milioane euro pentru manipularea dobânzilor la credite

08 Iun. 2026, 15:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
08 Iun. 2026, 15:47 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Iun. 2026, 14:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
08 Iun. 2026, 14:30 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Băncile, companiile de asigurări și alte instituții financiare aflate în criză ar putea intra sub reguli noi de protecție financiară. Ministerul Finanțelor propune modificarea Legii privind contractele de garanție financiară, astfel încât, în cazul unor probleme grave din sistemul financiar, anumite garanții să nu poată fi executate imediat, dacă autoritățile de rezoluție decid suspendarea temporară a plăților sau contractelor. Documentul urmează a fi examinat de Guvernul, în această săptămână.

Proiectul prevede că autoritățile vor putea suspenda temporar executarea garanțiilor, anumite plăți, livrări sau compensări reciproce între părți atunci când o bancă, un asigurator, un reasigurator sau o altă instituție financiară intră în procedură de redresare ori rezoluție.

Documentul mai introduce reguli privind reducerea valorii unor datorii și conversia acestora în alte instrumente financiare, măsuri folosite în Uniunea Europeană pentru evitarea colapsului unor instituții financiare importante. Autorii proiectului explică faptul că noile prevederi sunt necesare pentru a preveni conflictele juridice dintre creditori și autoritățile care gestionează crizele financiare.

Pe lângă regulile pentru situații de criză, proiectul extinde lista entităților care pot participa la contracte de garanție financiară. În sistem vor fi incluși și prestatorii de servicii de plată nebancari, societățile de administrare a investițiilor, organismele de plasament colectiv și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Autoritățile spun că modificările ar putea facilita accesul companiilor la finanțare și ar permite dezvoltarea unor instrumente financiare moderne, utilizate deja în statele Uniunii Europene. Proiectul face parte din Programul național de aderare la UE pentru anii 2025–2029 și ar urma să fie adoptat până în iulie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!