Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni și se apropie de 100 de dolari

23 Iul. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 11:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului au urcat joi pentru a cincea ședință consecutivă, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Iran și al riscurilor tot mai mari privind perturbarea livrărilor de țiței din Orientul Mijlociu.

Cotația petrolului Brent a crescut cu până la 4%, ajungând la 97,87 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din 3 iunie. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 3,2%, până la 89,63 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din 11 iunie, notează reuters.com.

Creșterea este alimentată de deteriorarea situației de securitate în principalele rute maritime pentru transportul petrolului. Gărzile Revoluționare Iraniene au anunțat că un petrolier a fost avariat în urma unei explozii în timp ce încerca să traverseze o rută minată în apropierea Strâmtorii Ormuz, iar alte două nave și-au schimbat direcția.

Autoritățile iraniene susțin că Strâmtoarea Ormuz se află sub controlul lor și că aceasta rămâne „complet închisă” atât timp cât operațiunile militare americane continuă în regiune. Iranul a avertizat că niciun petrolier nu va putea intra sau ieși din zonă fără coordonare cu autoritățile de la Teheran.

În paralel, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au anunțat că au atacat două petroliere saudite în strâmtoarea Bab el-Mandeb, intensificând astfel presiunea asupra unei alte rute esențiale pentru transportul mondial de petrol.

Potrivit băncii Goldman Sachs, prin strâmtoarea Bab el-Mandeb tranzitează în medie aproape 9 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care aproximativ 4 milioane de barili ar fi dificil de redirecționat în cazul blocării simultane a mai multor puncte strategice din regiune.

Analiștii estimează că prețurile petrolului vor rămâne la niveluri ridicate și în următoarele luni, pe fondul reducerii stocurilor globale, al producției mai scăzute din Orientul Mijlociu și al cererii sezoniere crescute din perioada verii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.