Președintele ANAT: Litigiul FLYONE cu statul poate avea consecințe pentru economia Republicii Moldova

Litigiul dintre compania aeriană FLYONE și autoritățile statului începe să stârnească îngrijorări în industria turismului. Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Ion Alexa, avertizează că orice acțiune care afectează stabilitatea operatorului aerian poate avea consecințe economice și investiționale pentru Republica Moldova.

„Statul a impus compania să își rezolve situația cu fondatorii și compania s-a trezit în situația să atace în instanță această hotărâre. Noi suntem îngrijorați de orice astfel de mișcări, indiferent de ce companie este vorba. FLYONE este o companie cu capital național, deține o cotă mare atât pentru zborurile comerciale cât și charter, are angajați și achită taxe. Ca stat, trebuie să fim mai atenți cu asemenea companii sistemice”, a declarat Ion Alexa pentru BANI.MD.

Potrivit acestuia, în cazul unui scenariu nefavorabil, compania și-ar putea desfășura activitatea prin subsidiara sa dintr-un alt stat, în condițiile în care Republica Moldova face parte din regimul european Open Sky.

„În cel mai rău caz, ar putea opera prin subsidiara lor din alt stat, dar ca o companie nerezidentă. Taxele vor merge în altă parte. Nu știu cât este de fezabil pentru Republica Moldova”, a spus președintele ANAT.

Alexa a mai subliniat că orice incertitudine în jurul unui operator important afectează concurența pe piața aviatică și poate genera panică în rândul pasagerilor și al partenerilor comerciali.

Solicitat de BANI.MD să comenteze situația și eventualul impact asupra climatului investițional, purtătorul de cuvânt al premierului, Dumitru Ciorici, a declarat că Executivul este concentrat în prezent pe gestionarea stărilor de alertă instituite în sectoarele energetic și hidrologic.

„Astăzi, prioritar sunt stările de alertă, care ne consumă la 150%. Nu am acum un răspuns”, a spus acesta.

La rândul său, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a declarat pentru BANI.MD că va reveni ulterior cu o poziție oficială.

FLYONE a atacat în instanță deciziile autorităților

Compania aeriană FLYONE a contestat în instanță deciziile adoptate la 22 iunie 2026 de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și de Agenția Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

Operatorul susține că deciziile au fost emise în baza unor prevederi legale abrogate și că procedura administrativă a încălcat termenele și dreptul companiei la apărare. FLYONE avertizează că măsurile creează incertitudine pentru mediul de afaceri și afectează predictibilitatea investițională.

Compania a anunțat că, în cazul în care actele administrative nu vor fi revizuite, va continua demersurile în instanțele naționale și internaționale, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, FLYONE a achitat în 2025 peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat și încă 340 de milioane de lei către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și furnizorii de servicii de navigație aeriană. Compania a raportat o cifră de afaceri de 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai mari operatori aerieni din Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.