Președintele ANAT: Litigiul FLYONE cu statul poate avea consecințe pentru economia Republicii Moldova

Litigiul dintre compania aeriană FLYONE și autoritățile statului începe să stârnească îngrijorări în industria turismului. Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Ion Alexa, avertizează că orice acțiune care afectează stabilitatea operatorului aerian poate avea consecințe economice și investiționale pentru Republica Moldova.

„Statul a impus compania să își rezolve situația cu fondatorii și compania s-a trezit în situația să atace în instanță această hotărâre. Noi suntem îngrijorați de orice astfel de mișcări, indiferent de ce companie este vorba. FLYONE este o companie cu capital național, deține o cotă mare atât pentru zborurile comerciale cât și charter, are angajați și achită taxe. Ca stat, trebuie să fim mai atenți cu asemenea companii sistemice”, a declarat Ion Alexa pentru BANI.MD.

Potrivit acestuia, în cazul unui scenariu nefavorabil, compania și-ar putea desfășura activitatea prin subsidiara sa dintr-un alt stat, în condițiile în care Republica Moldova face parte din regimul european Open Sky.

„În cel mai rău caz, ar putea opera prin subsidiara lor din alt stat, dar ca o companie nerezidentă. Taxele vor merge în altă parte. Nu știu cât este de fezabil pentru Republica Moldova”, a spus președintele ANAT.

Alexa a mai subliniat că orice incertitudine în jurul unui operator important afectează concurența pe piața aviatică și poate genera panică în rândul pasagerilor și al partenerilor comerciali.

Solicitat de BANI.MD să comenteze situația și eventualul impact asupra climatului investițional, purtătorul de cuvânt al premierului, Dumitru Ciorici, a declarat că Executivul este concentrat în prezent pe gestionarea stărilor de alertă instituite în sectoarele energetic și hidrologic.

„Astăzi, prioritar sunt stările de alertă, care ne consumă la 150%. Nu am acum un răspuns”, a spus acesta.

La rândul său, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a declarat pentru BANI.MD că va reveni ulterior cu o poziție oficială.

FLYONE a atacat în instanță deciziile autorităților

Compania aeriană FLYONE a contestat în instanță deciziile adoptate la 22 iunie 2026 de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și de Agenția Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

Operatorul susține că deciziile au fost emise în baza unor prevederi legale abrogate și că procedura administrativă a încălcat termenele și dreptul companiei la apărare. FLYONE avertizează că măsurile creează incertitudine pentru mediul de afaceri și afectează predictibilitatea investițională.

Compania a anunțat că, în cazul în care actele administrative nu vor fi revizuite, va continua demersurile în instanțele naționale și internaționale, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, FLYONE a achitat în 2025 peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat și încă 340 de milioane de lei către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și furnizorii de servicii de navigație aeriană. Compania a raportat o cifră de afaceri de 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai mari operatori aerieni din Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.