Aston Martin pentru Simona Halep: Tenismena română și-a luat o mașină nouă în cinstea logodnei

Simona Halep este pasionată de mașini. Are în garaj și SUV-uri, și limuzine, și mașini sport cu mulți cai putere. Acum își mai face loc un vehicul în parcarea de lux a jucătoarei de tenis.

Simona Halep este printre primii posesori ai acestui model în România. Este vorba despre Aston Martin DBX, primul SUV din istoria casei britanice, prezentat în urmă cu un an și jumătate și la București.

Numărul 3 mondial, se pregătește intens de nunta cu iubitul său, Toni Iuruc. Mașina a fost un mod de a celebra logodna dintre cei doi, anunțată pe 10 iunie.

DBX își va găsi loc într-un garaj în care se află deja modele Mercedes-AMG, Porsche și Range Rover.

„Chiar îi spuneam Simonei că ne-a trecut printr-o adevărată galerie de mărci de lux. Acest Aston Martin arată și el impecabil. Am întrebat-o ce surpriză ne mai pregătește și a început să zâmbească”, a declarat un apropiat al sportivei.

În vârstă de 29 de ani, Simona Halep tocmai și-a anunțat retragerea de la Olimpiadă, după ce s-a văzut nevoită să renunțe la Roland Garros și Wimbledon din cauza unei accidentări la coapsă.

Aston Martin DBX are motor V8 twin-turbo de 4.0 litri, furnizat de Mercedes-AMG. Sub capota SUV-ului britanic, propulsorul dezvoltă 550 de cai putere și 700 Nm. Acesta face SUV-ul să accelereze de la 0 la 100 km/h în doar 4,5 secunde. Viteza sa maximă este de 291 km/h.

Dincolo de portierele fără rame, o caracteristică tipică modelelor coupe, apare un spațiu exclusivist. Posesorul de SUV DBX primește un acoperiș panoramic, un sistem de iluminare cu 64 de culori și ornamente din lemn, metal rafinat sau compozit. Scaunele sunt îmbrăcate într-o țesătură din 80% lână.

În momentul în care a fost lansat în România, Aston Martin DBX avea un preț de pornire de 165.000 de euro.

#Simona Halep #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi