Aston Martin pentru Simona Halep: Tenismena română și-a luat o mașină nouă în cinstea logodnei

04 Iul. 2021, 11:41
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
04 Iul. 2021, 11:41 // Au Bani //  MD Bani

Simona Halep este pasionată de mașini. Are în garaj și SUV-uri, și limuzine, și mașini sport cu mulți cai putere. Acum își mai face loc un vehicul în parcarea de lux a jucătoarei de tenis.

Simona Halep este printre primii posesori ai acestui model în România. Este vorba despre Aston Martin DBX, primul SUV din istoria casei britanice, prezentat în urmă cu un an și jumătate și la București.

Numărul 3 mondial, se pregătește intens de nunta cu iubitul său, Toni Iuruc. Mașina a fost un mod de a celebra logodna dintre cei doi, anunțată pe 10 iunie.

DBX își va găsi loc într-un garaj în care se află deja modele Mercedes-AMG, Porsche și Range Rover.

„Chiar îi spuneam Simonei că ne-a trecut printr-o adevărată galerie de mărci de lux. Acest Aston Martin arată și el impecabil. Am întrebat-o ce surpriză ne mai pregătește și a început să zâmbească”, a declarat un apropiat al sportivei.

În vârstă de 29 de ani, Simona Halep tocmai și-a anunțat retragerea de la Olimpiadă, după ce s-a văzut nevoită să renunțe la Roland Garros și Wimbledon din cauza unei accidentări la coapsă.

Aston Martin DBX are motor V8 twin-turbo de 4.0 litri, furnizat de Mercedes-AMG. Sub capota SUV-ului britanic, propulsorul dezvoltă 550 de cai putere și 700 Nm. Acesta face SUV-ul să accelereze de la 0 la 100 km/h în doar 4,5 secunde. Viteza sa maximă este de 291 km/h.

Dincolo de portierele fără rame, o caracteristică tipică modelelor coupe, apare un spațiu exclusivist. Posesorul de SUV DBX primește un acoperiș panoramic, un sistem de iluminare cu 64 de culori și ornamente din lemn, metal rafinat sau compozit. Scaunele sunt îmbrăcate într-o țesătură din 80% lână.

În momentul în care a fost lansat în România, Aston Martin DBX avea un preț de pornire de 165.000 de euro.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.